Astăzi consider că trebuie să scriu ceva, neapărat, despre China: este ziua ei naţională şi nu putem trece cu vederea acest lucru. Importanţa economie acestei ţări, indiferent de cât de cârcotaşi am vrea să fim, este crucială. Nu trebuie să o spun eu sau altcineva, pentru că o arată cert şi net cifrele, indicatorii statistici. Aţi mai auzit de vreo economie care să scape cu un PIB neatins de virusul cu origini în Wuhan? Vorbim de state puternice, de top 25, nu de orice alte economii. Iar perspectivele pentru 2021 sunt şi mai bune, estimându-se o creştere economică pentru economia Chinei de 8,2%.
Dincolo de războiul comercial cu China (care sperăm să ia sfârşit odată cu noiembrie 2020), investiţiile Chinei în întreaga lume rămân de netăgăduit, ca şi faptul că are cea mai mare rezervă de aur din lume şi deţine cele mai mari bănci, după valoarea capitalizării bursiere, tot la nivel global.
Luna trecută au fost publicate statisticile privind evoluția indicatorului Caixin PMI Compozit (industria prelucrătoare și sectorul de servicii) din China în august și primele opt luni ale anului curent. China este a doua economie a lumii, cu un PIB nominal de 14.2 trilioane dolari în T2. Trebuie subliniat cu roşu faptul că distanța dintre SUA (prima economie a lumii) și China s-a atenuat cu un ritm record trimestrul trecut, pe fondul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc fără precedent în perioada postbelică. Unde s-a făcut această diferenţă? Cu siguranţă la nivel de capacitate administrativă, pentru că o pandemie numai aşa poate fi ţinută sub control.
Revenind, diferența dintre PIB-ul nominal al SUA și PIB-ul nominal al Chinei s-a diminuat cu peste 2.1 trilioane de dolari în T2, situându-se la 5.3 trilioane de dolari în prezent (nivel minim istoric. Datele indică creșterea economiei Chinei pentru a patra lună la rând în august, cu un ritm în accelerare, pe fondul evoluției din industria prelucrătoare, puternic influențată de redinamizarea comerțului internațional și de mix-ul relaxat de politici economice fără precedent. Astfel, indicatorul PMI Compozit a crescut cu un ritm lunar de 0.6 puncte la 55.1 puncte luna trecută.
Revenirea pe creștere (pentru prima oară în 2020) a componentei locuri de muncă exprimă intrarea în ciclul economic post-pandemie. Se evidențiază accelerarea industriei prelucrătoare (motorul economiei): indicatorul PMI a consemnat un avans lunar de 0.3 puncte la 53.1 puncte, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2011. Evoluția favorabilă a comenzilor noi (determinată de redinamizarea economiei mondiale) exprimă premise favorabile pentru industria prelucrătoare pe finalul anului curent. Producția industrială a crescut pentru a patra lună consecutiv în iulie, dinamica anuală accelerând la 4.8%, cea mai bună evoluție din decembrie, după cum se poate observa în al treilea grafic din partea dreaptă. Pe de altă parte, sectorul serviciilor a decelerat marginal în luna august: indicatorul PMI în diminuare cu 0.1 puncte față de iulie la 54 puncte. Astfel, în primele opt luni din 2020 indicatorul PMI Compozit a înregistrat un nivel mediu de 49.2 puncte, în scădere cu 2.3 puncte an/an. Evoluția a fost determinată de deteriorarea din sfera serviciilor, sectorul cel mai afectat de introducerea restricțiilor în contextul incidenței crizei sanitare: indicatorul PMI în diminuare cu 4.4 puncte an/an la 48.4 puncte. Pe de altă parte, indicatorul PMI din industria prelucrătoare s-a consolidat an/an la 49.8 puncte.
Evoluțiile de mai sus coroborate cu dinamica indicatorilor economici avansați și cu momentul favorabil din piețele financiare internaționale exprimă perspective de continuare a procesului de relansare economică post-pandemie în China. Acest proces ar putea accelera, dacă soluțiile medicale în dezvoltare vor fi aprobate pentru implementare la nivel mondial (probabilitate în creștere să se întâmple până la finalul anului).
COMMENTS