Înainte de a contabiliza puseul inflaţionist care va duce în curând majorarea temporară a preţurilor la 4% -5% peste nivelul din aceeaşi lună a anului anterior, poate ar fi util să facem o trecere în revistă a unor aprecieri pe care le-am făcut pe parcursul lui 2017 referitor la ce ne aşteaptă pe viitor. Sutem în 2018, iar viitorul de atunci a venit.
11 aprilie 2017
„Pe viitor, tendința de creștere a prețurilor se va manifesta tot mai clar, odată cu epuizarea măsurilor conjuncturale intervenite succesiv (reducerea de TVA cu un punct procentual din ianuarie, eliminarea taxei radio-TV în februarie) şi cu creşterea veniturilor populaţiei, prin majorările consistente de pensii şi salarii (în domeniul bugetar).”
12 mai 2017
„Pentru următoarele luni se aşteaptă o creştere progresivă a indicelui de inflaţie undeva în interiorul ţintei de 2,5% plus/minus un punct procentual. Problema este însă de traiectoria pe care se va face creşterea şi de a nu forţa o creştere prea abruptă a veniturilor populaţiei, unde semne vizibile au apărut deja pe partea de produse alimentare.”
În context, elementul-cheie se profilează a fi evoluţia cursului de schimb al leului (4,54 lei/euro atunci – n.r.) , de a cărui stabilitate depinde atât atingerea obiectivului de inflaţie cât şi păstrarea în termini reali a creşterilor destul de generoase de salarii, oferite în termeni nominali.
13 iunie 2017
„Simplul fapt că, doar pe luna mai, creşterea generală a preţurilor din România ar fi fost cu circa 40% mai mare dacă nu s-ar fi ieftinit combustibilii ar fi de natură să ne avertizeze asupra riscurilor externe semnificative pentru stabilitatea preţurilor de la noi. De altfel, dacă energia nu s-ar fi ieftinit pe parcursul primelor cinci luni, în loc de un indice de inflaţie pe primele cinci luni din 2017 de +0,36% am fi avut un mult mai îngrijorător +0,62% ( -0,26% a fost influenţa scăderii preţurilor la combustibili faţă de finalul lui 2016).”
11 august 2017
Din păcate (pentru noi), legea bugetului a fost adoptată în termeni nominali iar valoarea leilor incluşi în obiectivele de venituri nu este statuată ca fiind stabilă. De aceea, va exista tendinţa obiectivă de a creşte încasările pe calea unei exacerbări a inflaţiei, simultan cu temporizarea investiţiilor ( care şi ele ar trebui făcute la preţuri mai mari).
Creştere a încasărilor ce se poate face chiar şi în afara pieţei, pe cale administrativă, umblând la preţul energiei electrice şi la majorarea accizelor la carburanţi, resurse energetice care au în comun o propagare a scumpirilor la toate celelalte produse. Pe această cale se poate trece de punctul de control al deficitului de 3% din PIB la finele anului dar efectele vor fi devastatoare la scadenţa reducerii puterii de cumpărare în 2018.
12 septembrie 2017
Aşadar, până la sfârşitul anului, se aşteaptă o creştere progresivă a indicelui de inflaţie spre cota dezirabilă în teorie de 2% ( raportul asupra inflaţiei întocmit de BNR în august dădea valoarea de 1,9% ca probabilă pentru finalul anului). Problema este ca majorările de preţuri să nu intre pe un trend prea accentuat ca urmare a unor factori externi (preţul petrolului este cel mai bun exemplu, dar nici inflaţia în creştere din Zona Euro nu poate fi neglijată), care să se suprapună în mod nefericit peste creşterea de venituri.
De asemeni, o atenţie aparte va trebui acordată tendinţei de creştere a cursului de schimb euro/leu, care interesează direct mărfurile din import. Aduse să acopere cererea internă, crescută mult mai repede decât posibilitatea de acoperire a ei din surse interne şi generatoare de deficite ce vor trebui finanţate din exportul de servicii şi din investiţiile străine, câte vor fi ele până la finele anului.
11 octombrie 2017
„Inutil să mai atragem atenţia celor care vizează creşteri cât mai mari de venituri, ceea ce interesează nu sunt banii ci ceea ce se poate cumpăra cu ei. Care depinde nu doar de numărul lor dar şi de creşterile de preţuri. Ce se duc, cam prea repede (de unde şi anumite măsuri tehnice ale BNR, care în loc să fie lăsată să-şi facă treaba principal este hărţuită sistematic pentru diverse chestiuni insignifiante în raport cu stabilitatea preţurilor şi economia naţională), peste prognoza de 1,9% pentru finalul de an. Atenţie, suntem deja la 1,8%, deşi nu am inclus încă majorările de la electricitate, gaze naturale şi căldură, şi nici toată scumpirea de la carburanţi.”
10 noiembrie 2017
„Dacă luăm deciziile corecte, mai avem şansa de a ne stabiliza indicatorii economici la valori care să asigure stabilitatea macroeconomică. Din fericire, cum spunea titlul unui film celebru, ”Poştaşul sună întotdeauna de două ori”. Dacă, însă, nu-i răpundem, s-ar putea să nu mai sune a treia oară. Ori, cu toţii ştim cam de ce sună poştaşul la uşă.”
12 decembrie 2017
Practic, pe tabloul de bord s-a aprins mesajul scris cu roşu pe care nu vrea nimeni să-l vadă la autoturismul personal, „Check engine !”. Care semnifică intrarea rapidă în service pentru depanare. Pentru a depista defecţiunea şi a reseta, cât se mai poate în timp util şi fără consecinţe, parametrii de deplasare/dezvoltare. Riscul de a merge în continuare aşa constă în distrugerea maşinii.
COMMENTS