În trimestrul III 2016, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), potrivit datelor publicate de Eurostat. Podiumul a fost completat de vecinele noastre Ungaria (+12,6%) şi Bulgaria (+10,7%), ceea ce semnifică o tendinţă regională dar mult mai pronunţată la noi
De reținut pentru plasarea în contextul evoluţiilor din fostele state socialiste, valori semnificative de majorare a costurilor cu forţa de muncă s-au consemnat şi în Estonia (+8,6%), Lituania (+7,9%), Slovacia (+7,3%), Cehia (+7,0%) şi Slovenia (+6,8%). Tot în Balcani, cu noi şi bulgarii, la greci s-a consemnat o creştere de +9,7%.
Media pe întreaga Uniune a fost de 1,8%, în timp ce creșterea costului orar al muncii în Zona Euro a fost de numai 1,1%. S-au consemnat și scăderi ale costului orar al muncii, în Portugalia (-2,8%), Slovenia (-1,5%), Cipru (-0,5%), Italia și Luxemburg (-0,4%). Rezultatul este o creștere relativă a costurilor cu angajații și o erodare a competitivității prin costul mai scăzut al forței de muncă.
Desigur, o creștere mai semnificativă a salariilor (și, implicit a costurilor salariale) la noi era de așteptat, deoarece România se situa pe ultimul loc în UE la partea care revine remunerării muncii din rezultatul activității economice, cu doar 31% ( față de peste 40% în marea majoritate a țărilor din jur și peste 50% în aproape toate țările occidentale dezvoltate).
Totuși, erodare de competitivitate prin prețul mai ridicat al muncii depuse, ar fi trebuit compensată, fie și parțial, prin creșterea productivității. Altminteri, s-ar produce o simplă redistribuire a beneficiilor dinspre capital spre muncă, greu de acceptat de către acționarii întreprinderilor.
Din păcate, creșterea productivității muncii în industrie pe anul 2015 a fost nulă iar prețurile produselor în scădere, ceea ce ridică semne de întrebare în privința fezabilității unei creșteri salariale mai susținute pe termen mediu, îndeosebi în sectoarele bugetare ( unde s-a luat decizia de majorare generală a salariilor cu încă zece procente ) și pe segmentul serviciilor.
Dar ceea ce îngrijorează mai mult pentru România nu este atât nivelul general cât modalitatea în care a fost distribuită această creștere salarială. Spre deosebire de trei din cele patru state BELL ( Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia), printre care ne-am strecurat, la noi, creșterea pe zona de business este net inferioară zonei de non-business.
Ori, după intrarea în vigoare a măsurilor recente de indexare pentru toți bugetarii, acest ecart se va majora și mai mult. Iar așezarea este de tipul căruței puse înaintea boilor. Pentru că beneficiarii banilor suplimentari sunt puși înaintea celor care îi generează, dispunere păguboasă și în fizica elementară și în materie de economie aplicată.
Creșterea costului nominal orar al muncii pe zona business/non-business a economiei ( trim.III 2015/trim. III 2014, %)
Zona business Zona non-business
UE28 1,9 1,5
EA19 1,2 0,8
România 6,7 9,1
Bulgaria 7,8 6,1
Letonia 7,6 6,7
Lituania 6,5 4,6
Estonia 5,8 7,4
Sursa: Eurostat
De reținut, însă, că problema nu aparține sectoarelor preponderent private ale economiei. Dispunerea creșterilor de la noi pe industrie, construcții și servicii apare ca fiind destul de aproape de media europeană și de cea a zonei euro (EA19), chiar mai bine așezată decât cea a statelor amintite anterior (vezi tabelul ), cu excepția Bulgariei, poziționată surprinzător de similar cu media EA19.
Creșterea costului nominal orar al muncii pe sectoarele din zona business a economiei ( trim.III 2015/trim. III 2014, %)
Industrie Construcții Servicii
UE28 1,6 2,3 2,0
EA19 1,3 0,8 1,2
România 6,3 5,8 7,1
Bulgaria 8,0 6,5 7,9
Letonia 7,4 10,7 7,4
Lituania 7,7 1,9 6,6
Estonia 6,7 -1,3 6,6
Sursa: Eurostat
Așadar, datele comunicate de Eurostat arată că începem să avem o problemă cu creșterea costului salarial, atât ca dimensiune absolută, cât și din punct de vedere al concentrăruii pe zona non-business. Aflată sub influența deciziei administrative a Executivului și nu pe partea aflată sub acțiunea forțelor economiei de piață.
COMMENTS