România stă cel mai rău dintre statele UE la capitolul educație, atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă, așa cum a fost ea definită la nivelul Uniunii și cuantificată pe baza a 17 criterii care includ mai mulți indicatori monitorizați de Eurostat. Datele publicate ne plasează pe primul loc la părăsirea timpurie a școlii, pe ultimul loc la persoane cu studii superioare și tot pe ultima poziție în materie de adulți cu abilități de bază în domeniul digital. Doar în ceea ce privește adulții implicați într-o formă de învățare, ratăm (de puțin) podiumul rușinii la nivel european.
Astfel, nu mai puțin de 15,3% dintre tineri abandonează procesul de învățământ, cel mai mare procentaj dintre toate țările membre ale Uniunii, peste Spania (13,3%), Italia (12,7%) și, surprinzător, Germania (12,5%), care stă mai puțin bine decât vecinele noastre Bulgaria (12,2%) și Ungaria (12%).
Părăsirea timpurie a școlii (%, 18-24 ani)
De reținut că performanța în materie înregistrată de alte state din fostul bloc estic care au aderat la UE este semnificativ mai bună, cu Cehia (6,4%) și Polonia (5,9%) semnificativ sub media europeană (9,8%) și cu cele mai bune rezultate înregistrate în spațiul ex-iugoslav de Croația (2,4%) și Slovenia (3,1%).
Foarte slab stăm și la ponderea persoanelor cu studii superioare, unde indicatorul de 23,3% ne plasează cu cinci puncte procentuale sub Italia (28,3%) și departe de alte trei colege estice, Ungaria (32,9%), Bulgaria (33,6%) și Cehia (34,9%) și Croația (35,7%). Peste care apare, din nou suprinzător dar ca o potențială explicație pentru problemele cu care se confruntă în prezent, Germania (36,9%).
Persoane cu studii superioare (%, 25-34 ani)
Pentru conformitate, menționăm că media europeană este de 41,4% iar cele mai mari concentrări de persoane cu studii superioare le regăsim în Luxemburg (62,6%), Irlanda (61,7%) și Cipru (58,3%). Lituania (57,5%) devansează Olanda (55,6%), Belgia (50,9%) și Franța (50,3%), situate peste pragul de 50%, sub care se găsesc la mică distanță Danemarca (49,7%) și Suedia (49,3%).
Eurostat arată că doar 27,8% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au abilitătăți de bază în mediul digital, ceea ce ne plasează alături de bulgari (31,2%) la mare distanță de țările care stau mai slab la acest capitol din perspectivă europeană: Polonia (42,9%), Italia (45,6%), Lituania (48,8%) și, din nou, Germania (48,9%).
Adulți cu abilități de bază în mediul digital (%)
Fruntașele integrării în cerințele evoluției tehnologice aferente secolului XXI sunt Finlanda (79,2%, diferență imensă față de noi), Olanda (78,9%) și Irlanda (70,5%), la o medie europeană de 53,9% peste care regăsim țări precum Croația (63,4%), Cehia (59,7%), Estonia (56,4%) sau Slovacia (55,2%).
Cu un procentaj de 4,9% al adulților implicați într-o formă de învățare, reușim să fim peste Slovacia (4,8%), Grecia (3,5%) și Bulgaria (doar 1,8%) și nu departe de un grup format din Croația (5,1%), Polonia (5,4%), Cehia (5,8%) și Ungaria (5,9%), precedat de, ați ghicit, Germania (7,7%).
Adulți implicați într-o formă de învățare (%)
Toate aceste state din blocul estic ajung la mai puțin de jumătate din media UE (10,8%), peste care ar trebui să luăm aminte la Estonia (18,4%) și Slovenia (18,9%), chiar dacă ele nu ajung în careul de ași format de Suedia (34,7%, procentaj de-a dreptul formidabil în concretizarea sintagmei de învățare continuă pe parcursul vieții), Finlanda (30,5%), Olanda (26,6%) și Danemarca (22,3%).
Una peste alta, aceste date ar trebui să se constituie într-un foarte serios semnal de alarmă pentru politicile publice. Dacă „omul este cel mai prețios capital” se pare că avem o politică de investiții în formarea de capital brut foarte deficitară. Iar polarizarea extremă a educației ca nivel de performanță, dublată de hemoragia deja cronicizată a creierelor autohtone, se traduce deja în probleme cu forța de muncă, ce vor fi surmontate tot mai greu.
COMMENTS