România s-a situat în anul 2023 pe locul patru între țările UE la diferența de gen (între femei și bărbați) la speranța de viață, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu valori de 80,4 ani la femei și 72,6 ani la bărbați, a rezultat o diferență de 7,8 ani. Sub cele din țările baltice (10,1 ani în Letonia, 9 ani în Lituania și 8,8 ani în Estonia) dar marginal peste cea din Bulgaria (7,7 ani).
Pentru referință, menționăm că media acestui indicator la nivelul Uniunii Europene a fost de 5,3 ani, în condițiile unei speranțe de viață de 84 ani la femei (+3,6 ani față de situația de la noi) și de 78,7 ani la bărbați (de reținut, +6,1 ani comparativ cu noi), ceea ce reflectă o diferență suplimentară semnificativă ce ar trebui recuperată în al doilea caz.
Mai mult, situația apare ca fiind contraintuitivă, dacă se face trimitere la cele mai reduse diferențe de gen în materie, înregistrate exact în țări unde speranța de viață este foarte ridicată, peste pragul de 80 ani al ambele sexe. Acestea au fost consemnate în Olanda (3 ani, cu 80,4 ani la bărbați și 83,4 ani la femei), Suedia și Luxemburg (ambele cu 3,3 ani, cu câte 81,7 ani la bărbați și 85 ani la femei).
Pe măsură ce nivelul de trai va continua să crească iar sistemul de sănătate să devină mai performant și în România, este de așteptat să se producă o convergență și la nivelul speranței de viață. Un bun exemplu este Cehia, care a ajuns la o diferență de 6 ani, cu 76,9 ani la bărbați și 82,9 ani la femei.
De reținut, calculele efectuate pe baza datelor detaliate prezentate de CNPP arată că pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 56% din numărul de beneficiari sau 2,05 milioane persoane) a fost în luna ianuarie 2025 de 2.581 lei, adică numai două treimi din suma medie încasată de bărbați (3.862 lei, media pentru 1,6 milioane persoane).
Reamintim că, anterior recalculării, proporția era de trei sferturi, ceea ce semnifică o adâncire a disparității de gen a veniturilor la vârsta a treia. Aceasta va constitui o problemă în luarea unor decizii, deoarece ponderea din salariul mediu net pe economie la bărbați a ajuns cu mult mai mare decât în cazul doamnelor retrase din activitate.
Așadar, pe viitor ne vom confrunta nu doar cu o durată în creștere per total de aflare în plată a drepturilor cuvenite persoanelor de vârsta a treia dar și cu o modificare treptată dar sesizabilă a compoziției între femei și bărbați. Aflată acum cam în proporție de 4 la 3, dar în care mărimea pensiei medii este în proporție de 3 la 2 în favoarea bărbaților.
Astfel, în luna ianuarie 2025, doar 46% dintre sumele alocate pentru plata pensiilor au revenit celor 56% femei (5,26 miliarde lei din cele 11,41 miliarde lei per total). Evident, pe viitor, ponderea doamnelor va scădea iar decalajul față de sumele totale alocate bărbaților va crește. Ceea ce va complica suplimentar măsurile de politică socială.
COMMENTS