Incepând cu data de 1 iulie aparatele de marcat electronice fiscale vor începe să fie conectate la sistemul informatic al ANAF, o premieră în România, care marchează o cotitură importantă în procesul de transformare digitală a administrației.
Conform Ordinului 2.668/2020 privind aprobarea procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al ANAF, publicat in Monitorul Oficial nr. 527/2020, termenele pentru conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la serverele fiscului pentru toate categoriile de contribuabili care utilizează astfel de aparate, sunt:
- Marii contribuabili: 3 luni începând cu data de 1 iulie 2020, respectiv până la 30 septembrie 2020 ;
- Contribuabili mijlocii și mici: termenul de finalizare a procesului de conectare este 31 ianuarie 2021 ;
- Operatorii economici care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale ulterior datei de 1 februarie 2021: de la data instalării aparatului de marcat electronic fiscal.
Conform OUG nr.28/1999, toți operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Totuși, ordonanța prevede că sunt exceptate încasările realizate în cazul anumitor activități, dintre care amintim: comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate; vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi; transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul; activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri etc; activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale; serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii, etc.
Situatii speciale
In cazul aparatelor de marcat electronice fiscale utilizate în zone nedeservite de reţelele de comunicaţii, operatorii economici care le dețin trebuie să transmită online către ANAF o declarație pe propria răspundere (modelul este prezentat în ordinul suscitat) din care să reiasă că aparatele vor funcționa în modul offline.
Termenele pentru transmiterea declarației pe propria răspundere sunt 30 septembrie 2020 și, respectiv 31 ianuarie 2021, în funcție de tipul de contribuabil care deține aparatul de marcat electronic fiscal.
Operatorii economici care achiziţionează aparate de marcat electronice fiscale ulterior datei de 1 februarie 2021, vor depune declarația în termen de două zile lucrătoare de la data instalării aparatului.
Efecte ale masurilor adoptate prin Ordinul 2.668/2020
Ministerul Finanțelor Publice estimează că în jur de 550.000 de case de marcat vor ajunge până în ianuarie 2021 să fie conectate la serverele ANAF, această operațiune permițând o simplificare a relației dintre autoritatea fiscală și operatorii economici, dar în perspectivă și o mai bună colectare a taxelor.
Drumul României catre digitalizarea serviciilor publice este în continuare lung și pași importanți rămân de făcut pentru simplificarea relației stat – contribuabil. Obiectivul poate fi atins doar accelerând și armonizând birocrația publică prin aderarea la principiul « digital by default », ceea ce înseamnă că autoritățile publice să fie obligate să ofere în mod sistematic întregul portofoliul de servicii în format digital. Acest proces ar urma astfel să permită, pe de o parte, creștere transparenței și reducerea corupției, iar pe de altă parte eficientizarea serviciului public.
Pe de altă parte, dacă infrastructura actuală de comunicații din România este destul de extinsă, structura utilizatorilor rămâne problematică, de unde o nevoie crescută de dobândire a competențelor digitale de către toți funcționarii administrativi, dar și asigurarea unei mai mari accesibilități a serviciilor pentru micii contribuabili. Aceste comptențe digitale au devenit nevoi transversale comune majorității posturilor de lucru din mediul privat și din cel public.
Pe fondul restricțiilor privind deplasările sau distanțarea fizică impuse pe durata stării de urgență sau a stării de alertă din România, multe dintre serviciile publice s-au deschis comunicării digitale, impunând transmiterea documentelor cu semnatură electronică calificată. Dar, dată fiind puterea economică redusă a micilor operatori din România, costurile obținerii unei semnături electronice calificate rămân în continuare mari pentru aceștia. Pentru a accelera procesul digitalizării, nu este de ajuns ca statul să digitalizeze serviciile publice, el trebuie să susțina și companiile, suportând chiar, în anumite condiții, costurile eliberării semnăturii electronice calificate pentru micii operatori.
In fine, pentru a reduce decalajul în privința digitalizării în raport cu Europa occidentală, România trebuie să își fixeze ca obiectiv ca toate eforturile sale în această direcție să se concentreze pe nevoile utilizatorilor finali, respectiv ale cetățenilor și companiilor, iar unul dintre factorii importanți care va contribui la obținerea de progrese în termeni de reducere a birocrației și creștere a eficienței serviciilor este aderarea la principiul « once only ». Acest principiu presupune că orice dată care privește un individ sau o companie să poată fi luată doar dintr-un singur loc. Pentru a garanta respectarea acestui principiu, statul nu ar trebui să evite chiar să legifereze interdicția pentru autorități de a constitui baze de date separate pentru culegerea aceleiași informații referitoare la un contribuabil.
COMMENTS