Digitalizarea și automatizarea în era coronavirusului

Una din oportunitățile pe care actuala criză sanitară pe care o traversăm a adus-o societății, economiei dar și companiilor ține de accelerarea procesului de digitalizare. E un pas important, iar eforturile susținute ale mediului privat trebuie susținute activ și de domeniul public și mai ales de autoritățile cu putere de decizie în sfera legislativă. Bunăoară, Comisia Europeană a adoptat recent strategia privind digitalizarea serviciilor financiare, care include principiile generale, prioritățile și reglementările procesului de transformare digitală din sectorul financiar european.

A IV-a Revoluție Industrială (Digitalizarea) este încorporată gradual în sfera economiei reale și economiei financiare, contribuind la eficientizarea procesului de alocare a resurselor și la ameliorarea contribuției productivității totale a factorilor de producție la dinamica PIB potențial.

La nivelul dimensiunii financiare a economiei digitalizarea contribuie la ameliorarea calității serviciilor (inclusiv a accesului), dezvoltarea de noi canale de finanțare, creșterea gradului de integrare financiară și consolidarea autonomiei strategice în domeniul serviciilor financiare. Incidența pandemiei (un șoc fără precedent în perioada postbelică) a scos în evidență importanța digitalizării proceselor, companiile cele mai avansate din această perspectivă prezentând un grad ridicat de rezistență. Conform datelor Comisiei Europene utilizarea de aplicații digitale financiare a crescut cu 72% în prima săptămână de la declararea pandemiei coronavirus.

Un gap important față de China și SUA

Uniunea Europeană pare să fi rămas în urma Chinei și Statelor Unite din perspectiva încorporării roadelor Revoluției Digitale. Spre exemplu, conform statisticilor Băncii Reglementelor Internaționale (BIS) în 2018 volumul finanțării prin intermediul platformelor fintech s-a situat la 304.5 miliarde dolari la nivel mondial, dar Europa a avut o pondere de doar 6%.

De asemenea, în 2018 creditarea companiilor fintech a înregistrat un nivel de 41.9 miliarde dolari pe plan global, dar ponderea Europei s-a situat la doar 7%, aspect evidențiat în al doilea grafic din partea dreaptă. Totodată, finanțarea participativă bazată pe creditare a fost estimată de BIS la 251.3 miliarde dolari pe plan mondial în 2018, ponderea Europei fiind de doar 4%.

Pe de altă parte, finanțarea participativă bazată pe titluri de capital s-a situat la 9.4 miliarde dolari la nivel global în 2018, ponderea Europei fiind cea mai ridicată (44%), aspect evidențiat în ultimul grafic din partea dreaptă. Conform Comisiei Europene prioritățile Strategiei pentru digitalizarea serviciilor financiare sunt:

1. eliminarea fragmentării la nivelul Pieței Unice Digitale;
2. adaptarea cadrului de reglementare pentru a susține inovarea digitală;
3. adresarea provocărilor și riscurilor asociate transformărilor determinate de digitalizare;
4. generarea unui spațiu de date financiare, element fundamental pentru inovare.

Implementarea acestei strategii va contribui la o relansare economică postpandemie mai rapidă, dar și la intensificarea convergenței economice, financiare și digitale a țărilor membre ale Uniunii Europene, cu implicații pozitive pentru procesele de creștere și dezvoltare pe termen mediu.

Eforturile sectorului privat

Spuneam încă de la început că actuala criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a impulsionat companiile să caute noi soluții pentru a răspunde contextului incert. Pentru multe businessuri, transformarea digitală poate fi o astfel de soluție, capabilă să contribuie la relansarea activității și la favorizarea unei creșteri durabile. În România, o țară care se bucură de o susținută notorietate în Europa în materie de oportunități în domeniul tehnologiei, mai mult de jumătate dintre companii (55%) au făcut doar mici investiții în acest sector, potrivit celei mai recente ediții a studiului Digital Economy and Society Index, așadar încă există multe oportunități pe care le pot explora.

Avantajele transformării digitale

Transformarea digitală este un proces care necesită o recalibrare continuă atât a modelelor de afaceri, de operare și de interacționare cu clienții, cât și a competențelor deținute de companii. Pentru multe dintre acestea, demararea unui astfel de proces susținut stă sub semnul rentabilității investițiilor.

Potrivit studiului Deloitte Digital Transformation 2020, companiile care înregistrează un nivel ridicat de digitalizare raportează creșteri ale veniturilor mult peste media industriei din care provin și sunt de trei ori mai înclinate spre a raporta o creștere a veniturilor anuale globale decât organizațiile cu un nivel mic de digitalizare. Este și cazul producătorului de jucării Lego, care, prin inițierea unui program de transformare digitală axat pe infrastructuri sigure, îmbunătățirea experienței consumatorilor și introducerea unor noi servicii și produse, a reușit nu numai să evite falimentul în 2004, dar și să își mărească și veniturile. Compania a regândit întregul lanț de aprovizionare prin sisteme de ERP, a reproiectat arhitectura sistemelor IT și și-a creat noi surse de venit, precum aplicațiile și jocurile mobile, ajungând cinci ani mai târziu să își dubleze veniturile.

Pe lângă o creștere a veniturilor, transformarea digitală ajută și la eficientizarea proceselor unei organizații. Atunci când Spotify, platforma de servicii de streaming muzical, anunța în 2016 migrarea către serviciile de cloud oferite de Google, aceasta nu a făcut decât sa opteze pentru o infrastructură mult mai flexibilă care să îi permită o reducere a costurilor și a timpului petrecut pentru mentenanța propriilor centre de date sau a celor închiriate. Mai mult, migrarea a oferit posibilitatea de a efectua mult mai rapid unele dezvoltări ale platformei, lucru care i-a permis să ofere o experiență inovatoare clienților săi, inclusiv prin personalizarea automată a conținutului.

Mai mult decât atât, transformarea digitală este o ocazie de a îmbunătăți semnificativ întreaga interacțiune cu clientul, de a-l duce în centrul filosofiei de business. Cu ajutorul analizei și interpretării datelor, organizațiile pot înțelege mai bine nevoile clienților și lua măsuri în vederea îmbunătății calității serviciilor și a produselor pe care le oferă. Confruntată cu rezultate economice slabe cauzate de o politică de expansiune excesivă căreia i se adăugau efectele crizei financiare din 2008, Starbucks a început să pună în aplicare în acel an un plan prin care combina data analytics și IoT – Internet of Things -, programe de loialitate și aplicații mobile, cu scopul de a planifica noile zone de amplasare a magazinelor sale sau a alinia serviciile și produsele pe care le oferea cu preferințele clienților.

Chiar dacă, de cele mai multe ori, companiile folosesc resurse interne în vederea transformării digitale, colaborarea cu potențialii parteneri externi este la fel de importantă. Prin prisma parteneriatelor încheiate cu Lyft, una dintre cele mai importante rețele de transport din Statele Unite, și cu Uber Eats, Starbucks este un exemplu edificator și pentru modul în care relația dezvoltată cu colaboratorii externi poate ajuta în procesul de transformare digitală. Astfel, nu numai că Starbucks oferă valoare adăugată clienților săi prin acordarea de beneficii suplimentare în programul de loialitate în baza călătoriilor efectuate prin aplicația de ride-sharing, dar are și o mai bună arie de acoperire pentru vânzarea produselor sale prin dezvoltarea programului de livrări.

Nu în ultimul rând, capitalul uman joacă un rol esențial în transformarea digitală a unui business. Atunci când inițiază un astfel de proces, companiile trebuie să ia în considerare și gradul de cunoștințe digitale ale angajaților. Procentul europenilor care dețin abilități digitale de bază, deși în creștere, a cunoscut fluctuații foarte mici în ultimii cinci ani (58% în 2019, de la 55% în 2015), potrivit studiului Digital Economy and Society Index. În acest context, organizațiile trebuie să depună eforturi considerabile – de la programe personalizate, de gamification, până la cele oferite prin intermediul telefonului mobil – pentru a perfecționa capacitățile digitale ale angajaților, lucru care poate contribui la creșterea reputației de angajator a companiei și la îmbunătățirea relației dintre angajator și angajați.

Mizele transformării digitale

Pentru multe companii care deja au ales calea transformării digitale, rentabilitatea investițiilor a fost reflectată în modul în care acestea au înregistrat creșteri excepționale, și-au eficientizat procese, și-au îmbunătățit calitatea serviciilor și a produselor pe care le oferă, au construit relații solide de business cu colaboratori externi și au legat relații strânse cu angajații. Acestea au înțeles că valoarea adăugată generată de transformarea digitală are un impact major asupra întregului business pe termen lung nu doar din punct de vedere financiar. Companiile apelează din ce în ce mai mult la transformarea digitală din motive socio-economice, corelate cu atenția sporită acordată comunităților în care activează, canalizându-și atenția asupra indicatorilor de mediu, sustenabilității și diversității.

Pentru companiile care sunt la început de drum, pe lângă conștientizarea tuturor beneficiilor antrenate de un proces de transformare digitală, este deopotrivă important să înțeleagă unde se poziționează pe traiectoria acestui demers, care este gradul de digitalizare pe care și-l doresc și care sunt pașii de urmat pentru a-și atinge obiectivele. Într-o primă instanță, pot avea în vedere o strategie etapizată, care să stabilească investițiile prioritare, astfel încât implementarea procesului de transformare digitală să fie una cât mai eficientă.

Finanțări importante și pentru România

Planul Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe în următorii ani conține un capitol special dedicat proiectelor de transformare/tranziție digitală a serviciilor administrației publice centrale și locale. În premieră, OUG 155 din 3 septembrie 2020, emis de guvern conține, la capitolul Digitalizare, referiri la Robot Process Automation (RPA).

Planul urmează să fie analizat de Bruxelles și, după aprobare, va constitui ”foaia de parcurs” în baza căreia vor fi accesate fondurile puse la dispoziția României prin Bugetul multianual și prin Mecanismul european de Redresare și Reziliență.

România are repartizat un buget de 79,9 miliarde euro pentru perioada 2021-2028, din care 30,4 miliarde în cadrul Mecanismului european de Redresare și Reziliență, care ar trebui accesați în majoritate în anii 2021-2022.

Domeniu prioritar de investiții

OUG adoptată de guvern pe 3 septembrie și publicată în Monitorul Oficial enumeră prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național, plasând infrastructura de toate tipurile în fruntea obiectivelor de investiții.

În listă, un capitol separat este alocat digitalizării. În primă fază va fi alocată suma totală de 100 milioane lei (20 milioane euro) pentru actualizarea sau elaborarea de urgență a documentațiilor tehnico-economice, astfel încât România să poată fi capabilă să contracteze 70% din valoarea granturilor până la data de 31 decembrie 2022.

În acest domeniu sunt așteptate proiecte care vizează:

• transformare/tranziție digitală, inclusiv prin RPA, a serviciilor administrației publice centrale și locale, esențiale pentru ca cetățenii și companiile să poată obține servicii publice eficiente și de calitate de la distanță,
• infrastructură IT&C (harware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare dintre procesele aferente serviciilor – frontend sau backend,
• interoperabilitate,
• securitate cibernetică,
• standardizare,
• semnătură electronică, identitate electronică, single sign on,
• alte instrumente specifice transformării digitale.

Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și autoritățile publice care dezvoltă proiectele de digitalizare a serviciilor oferite cetățenilor și companiilor.

Digitalizare plus automatizare 

Introducerea în premieră în planurile naționale a tehnologiei de automatizare este de natură să favorizeze tranziția către guvernarea digitală – demers susținut de OECD- și în România.

Instituțiile publice din întreaga lume se confruntă cu provocări similare, provocate de:

• Sisteme și procese învechite și lipsite de conectivitate,
• Așteptări în creștere ale cetățenilor și companiilor,
• Schimbarea demografiei forței de muncă,
• Schimbări frcvente ale cadrului legislativ,
• Restricții bugetare constante,
• Soluția eficientă de răspuns este automatizarea.

Guvernele lumii, arată analiza ”The Advance of Autmation: Business Hopes, Fears and Realities” realizată de The Economist Intelligence Unit, conștientizează avantajele implementării tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru, însă adoptă aceste tehnologii într-un ritm mult mai lent decât mediul de afaceri.

Datele Economist Intelligence Unit arată că 88% dintre șefii guvernelor (peste 500 dintre aceștia răspunzând întrebărilor pe baza cărora a fost alcătuit studiul) spun că automatizarea este importantă și trebuie să fie prioritară, dar numai 35% apelează la aceste procese.

Este un paradox, în condițiile în care aceeași analiză prezintă principalele beneficii pe care guvernele le pot obține implementând procese automate. Este vorba de:

• Creșterea productivității,
• Eliminarea erorilor umane,
• Calitate crescută a rezultatelor,
• Reducerea costurilor,
• Degrevarea angajaților de sarcini repetitive și obositoare.
• Administrațiile locale din întreaga lume și automatizarea.

În februarie 2019, Bloomberg anunța că primarul New York, Bill de Blasio, va continua politica de blocare a angajărilor în administrația locală ca parte a planului său de a menține sub control deficitul.

În același timp, populația New York continuă să îmbătrânască și să crească. Potrivit statisticilor oficiale, între 2005 și 2015, populația adultă de peste 65 de ani a crescut în New York cu 19%. Acest segment de populație reprezintă în prezent 13,2% din rezidenții New York și este estimat să crească în continuare. Populația în vârstă impune administrației costuri suplimentare. În plus, populația orașului continuă să crească – potrivit datelor oficiale, ritmul anual de creștere este de 0,3% anual (27.000 de persoane).

Provocarea cu care se confruntă administrația New York este una comună marilor metropole: presiune financiară crescută și cerințe pentru creșterea calității serviciilor publice în condițiile unor venituri în scădere.