Întâi de toate, bună dimineaţa şi felicitări pentru activitatea extraordinară pe care domnul Costreie, coordonatorul naţional în domeniul proprietăţii intelectuale, şi România au depus-o în domeniul proprietăţii intelectuale. Doamnă Vice Preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti, vă mulţumesc pentru că, în această dimineaţă, ne găzduiţi în această frumoasă clădire.
Aşa cum aţi auzit deja, tema de anul acesta de Ziua Mondială a Proprietăţii intelectuale este „Femeile şi proprietatea intelectuală”. Aşa cum Ana Aslan este respectată pentru eforturile sale din România, în Statele Unite mai multe femei inovatoare au avut un rol imens în dezvoltarea cadrului legal privind proprietatea intelectuală. Cred că merită să discutăm puţin despre acest subiect fiindcă cred că este important să ne amintim de ce este necesară protejarea drepturilor de proprietate intelectuală.
De exemplu, în curând vom sărbători cea de-a 171-a aniversare a romanului anti-sclavie al autoarei Harriet Beecher Stowe „Coliba unchiului Tom”. Este greu de înţeles cât de important a fost acest roman în Statele Unite. El a amplificat la nivel naţional discuţia despre sclavie în anii care au precedat Războiul Civil american, generând o conştientizare reală şi un moment de sensibilizare. Mai mult, legislaţia privind drepturile de autor în Statele Unite pur şi simplu nu era pregătită pentru un asemenea fenomen. Romanul a fost incredibil de popular şi s-au vândut mai multe exemplare decât din Biblie în anii 1800, aşadar au apărut multe imitaţii şi exemplare ilegale. Procesele care au urmat, despre furtul de proprietate intelectuală, în special despre protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, au ajutat la conturarea legislaţiei dreptului de autor în SUA. Autoarea de origine română câştigătoare a Premiului Nobel, Herta Müller şi-a văzut cărţile publicate în toată lumea şi sunt sigură că apreciază modul în care legislaţia drepturilor de autor a evoluat în aceste domenii.
La puţin peste un secol după succesul romanului „Coliba unchiului Tom”, în Statele Unite a trăit geniala chimistă Stephanie Kwolek. În 1964, colegii săi de breaslă au insistat că unul dintre experimentele sale a eşuat. Ea însă nu a fost de acord şi efectând mai multe teste, a realizat că fibrele pe care ea le crease în cadrul acestui experiment sunt incredibil de rezistente. Astăzi, noi le cunoaştem cu toţii drept „kevlar”, brevetate mai târziu ca invenţie şi comercializate ca marcă de fabricaţie, celebre pentru folosirea lor în veste antiglonţ, care au salvat vieţile a mii de poliţişti.
Harriet Beecher Stowe şi Stephanie Kwolek au fost influente nu doar pentru că au avut idei foarte bune şi au fost extrem de motivate, ci şi pentru că au înţeles ce drepturi au asupra proprietăţii intelectuale. Într-adevăr, este vital să reţinem una dintre cele mai importante lecţii ale istoriei din acest segment al dreptului: persoana care a creat este cel mai puternic apărător al drepturilor sale de proprietate intelectuală. Putem adopta cât de multă legislaţie dorim în domeniul proprietăţii intelectuale, lucru important, desigur, însă dacă nu îl învăţăm pe următorul mare muzician sau mare autor care este valoarea propriilor sale idei, eşuăm în încurajarea creativităţii care ne îmbogăţeşte vieţile şi ne ajută naţiunile să prospere din punct de vedere economic.
România a făcut eforturi incredibile în ultimii ani în această privinţă, mai ales de la numirea domnului Sorin Costreie în funcţia de coordonator naţional în domeniul proprietăţii intelectuale. Numirea sa a reprezentat un pas uriaş pentru România şi sperăm că el este parte a unor eforturi care vor continua.
Există atât de multe agenţii diferite cu legături cu proprietatea intelectuală, inclusiv justiţia penală, civilă şi entităţile administrative şi mă bucur să văd atâţia reprezentanţi ai acestora prezenţi aici în această dimineaţă. De aceea, este esenţial să existe un birou care să aibă imaginea de ansamblu şi să identifice chestiunile de proprietate intelectuală care trebuie discutate, precum şi lucrurile care funcţionează şi trebuie repetate sau amplificate.
Cu aceste lucruri în minte, Statele Unite ale Americii speră că Biroul Coordonatorului de Proprietate Intelectuală va deveni o parte instituţionalizată a Guvernului României, astfel încât ţara să poată continua să construiască pe fundaţia extraordinară construită de domnul Sorin Costreie. Este un lucru important, fiindcă guvernele ambelor noastre ţări au datoria de a sprijini şi încuraja activitatea inovatoare a cetăţenilor noştri creativi.
Astăzi, de Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale, le sărbătorim pe femeile curajoase şi ingenioase care au făcut atât de multe pentru a ne îmbunătăţi vieţile şi închei cu povestea unei alte mari inventatoare americane, Josephine Cochrane. În prezent, ea este recunoscută drept una dintre fondatoarele companiei globale KitchenAid, însă la sfârşitul anilor 1800 era o văduvă care se confrunta cu datorii extraordinare după moartea soţului. La momentul respectiv, femeile nici măcar nu aveau drept de vot în Statele Unite şi nu aveau multe alte drepturi fundamentale, însă ea a perseverat cu ideea de a crea o maşină de spălat vase mecanică mai bună. La început şi-a promovat singură invenţia, iar la un moment dat a descris vizita şi încercarea de vânzare la un mare hotel. Ea a spus:
Nu vă puteţi închipui ce însemna atunci… ca o femeie să intre singură într-un hol de hotel. Nu fusesem nicăieri fără soţul sau tatăl meu, holul părea de un kilometru. La fiecare pas am crezut că voi leşina, dar nu s-a întâmplat şi răsplata mea a fost o comandă în valoare de 800 de dolari.
Mă bucur foarte mult că nu s-a oprit, iar astăzi vă invit să ne dedicăm creativităţii şi determinării pe care le întruchipează ea. Vă mulţumesc pentru invitaţie şi vă doresc o conferinţă reuşită.
COMMENTS