Rata dobânzii pe termen lung pentru România a coborât în septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Randamentul obținut în cazul împrumuturilor acordate României a scăzut de la aproape 5% în lunile aprilie – mai 2019 ( 4,91% și 4,93%) la 4,04% în luna februarie a.c., dar a urcase înapoi la 4,83% în aprilie 2020, pe fondul crizei economice induse de pandemie.
Pentru referință, menționăm că acest indicator a intrat în teritoriul negativ pentru media UE (-0,03%) și nu mai puțin de 13 state ale Uniunii ( Belgia, Danemarca, Irlanda, Franța, Germania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia) au consemnat valori negative la rata dobânzii cu care își pot finanța datoria publică pe termen lung. De remarcat că trei dintre ele fac parte din fostul bloc estic și au adoptat moneda unică (celelalte două intrate în Eurozonă au niveluri neglijabile, Estonia cu 0,01% și Lituania 0,16%).
Situația noastră relativă la statele din Europa Centrală cu regim valutar similar s-a îmbunătățit în luna septembrie, în care noi am avut o reducere de aproape 0,4 puncte procentuale. Totodată, valorile pentru Ungaria, Polonia și Cehia s-au majorat ușor, ceea ce a mai redus ecartul considerabil ce ne separă de aceste state.
Topul dobânzilor pe termen lung la titlurile emise de statele UE, septembrie 2020
1.România 3,49%
2.Ungaria 2,39%
3.Polonia 1,35%
4.Grecia 1,08%
5.Cehia 0,98%
6.Italia 0,98%
De reținut, cele două state balcanice care ne-au luat-o înainte la adoptarea Euro și au intrat în mecanismul ERM II ( unde trebuie să stea cel puțin doi ani), Bulgaria (+0,20%, la un curs de schimb indexat la euro) și Croația (+0,79% în condiții de curs flotant ca și noi) au avut niveluri de dobândă mult mai mici decât statele din Europa Centrală și în scădere față de luna precedentă. Ar mai trebui să luăm aminte și la fatul că Grecia a reușit să coboare spectaculos costul împrumuturilor pe termen lung, de la 4,37% în octombrie 2018 la doar 1,08% în august și septembrie 2020.
În context, s-ar impune o limitare a deficitului bugetar și o ameliorare a deficitelor externe cronice importante cu care se confruntă România, spre deosebire de statele din Europa Centrală și de Bulgaria, prin reorientarea motoarelor de creștere spre export și spre investiții cofinanțate masiv cu fonduri europene nerambursabile. Ar fi cea mai modalitate de îmbunătățire a percepției din partea percepție mai bună din partea investitorilor internaționali, de consolidare a ratingului de țară și de reducere a costurilor de împrumut spre nivelul cerut de criteriul Maastricht ( cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante state membre UE).
COMMENTS