Dorinţele generaţiilor de azi, o nouă perspectivă pentru mâine

Interviu cu Emil Bituleanu, director general, Libra Internet Bank

“Ultimii ani au fost unii foarte buni pentru banca noastră, la toate capitolele: creştere echilibrată pe toate liniile, profitabilitate bună etc. Anul 2018 şi prima jumătate a lui 2019 au confirmat, ceea ce pentru noi este un lucru îmbucurător. Asta ne spune că am ales bine drumul şi că am luat deciziile potrivite, la momentul potrivit. Dacă discutăm despre creditare, observăm faptul că structura creditelor nu s-a schimbat în ultimii ani, avem, cu aproximaţie, aceeasi distribuţie”, ne spune Emil Bituleanu, director general al Libra Internet Bank.

Sunteţi o bancă inovatoare: cu ce ne veţi mai surprinde în acest an?

Ar trebui să facem o discuţie separată, în ceea ce priveşte persoanele fizice, pe de o parte, şi cele juridice, pe de altă parte. Cu ce venim nou pentru persoanele fizice? După cum ştiţi, noi ne propunem să facilităm și mai mult acce­sul clienţilor la creditare. În acest sens, inves­tim şi ne concentrăm pe partea de tehnologie.

În acest al doilea semestru, ca noutate, vom putea veni cu un răspuns către client dacă poate primi un credit şi în ce limită, fără să îi mai cerem să deschidă anticipat un cont la noi, aşa cum era prevăzut până de curând. Practic, am reușit să găsim alte modalităţi prin care să facem ceea ce noi numim cunoaşterea clien­telei. Astfel, simplificăm procesul pentru client. Este un demers inovator, ce poate părea simplu, dar care implică foarte multă muncă în spate.

Vom continua aceste simplificări privind creditarea, atât pentru clienţii profesii liberale, cât şi IMM. În ceea ce priveşte profesiile liberale, şi mă refer în special la medici, estimăm că până la sfârşitul anului vom reuşi să finalizăm acest proces de optimizare. Pentru IMM lucrurile vor dura puțin mai mult şi probabil vor fi finalizate în anul 2020.

Astfel de procese necesită mult efort tehnologic. Câţi oameni aveţi în aceste departamente?

În momentul de faţă, peste 10% din personalul nostru este angrenat în departa­mente legate de tehnologie. Aproximativ 80 de oameni muncesc în zona tehnică pentru a găsi cele mai facile căi pentru clienţii noştri. Este o direcție strategică asumată la nivel de board.

În momentul de faţă, avem trei centre de dezvoltare tehnologică, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Craiova.

Cum vedeţi pe viitor echilibrul între banking-ul clasic şi respectiv cel digital?

S-au scris mii de tomuri şi zeci de mii de pagini despre cum va arăta banking-ul viito­rului, aşa că este greu să mai aduci valoare adăugată în acest domeniu. O să vă spun însă cum văd eu lucrurile. Voi puncta din start faptul că noi avem o abordare inovatoare, dar prudentă.

În aceşti ani, trebuie să fii foarte atent la dezvoltările recente şi la progresul tehnologic în general, să fii cel puţin în pas cu lumea. Iar, în zonele în care esti interesat, să încerci să te plasezi cu un pas înaintea celorlalţi competitori. Şi nu e deloc simplu! Mă refer în principal la faptul că reducerea distanţei dintre intenţii şi realizări concrete este un proces foarte dificil. Şi în zona de RPA (robotizare) am lucrat intens în ultima perioadă. Sunt multe lucruri repetitive ce pot fi făcute mai eficient de către roboţi. Aceste lucruri nu ţin de programare sofisticată şi un IT-ist profesionist nu le-ar face pentru că se ocupă de lucruri cu complexitate mai mare. Ar fi pierdere de resurse să pui un programator senior sau un om cu capacitate creatoare să facă aşa ceva. Suntem, de asemenea, foarte atenţi la dezvol­tarile în tehnologie blockchain. Avem chiar şi unele mici realizări în domeniu.

Niciunul dintre demersurile noastre tehnologice nu se face în detrimentul sucur­salelor, care joacă un rol foarte important în activitatea noastră. Pentru clienţii noştri specifici din profesii liberale, agricultură, dezvoltări imobiliare s.a.m.d. sucursala va continua să joace un rol important, fiind princi­palul canal de distribuţie și consiliere şi, pe cale de consecință, locul în care aceştia vor continua să vină. Iată de ce, din punctul nostru de vedere, sucursalele vor continua să existe alături de canalele alternative, mulţi ani de acum încolo.

Revenind, cred că pe parte de credite mici, unde e nevoie de mai multă rapiditate, va trebui ca băncile să abordeze problema cu mai mult curaj, implicând tehnologia şi simpli­ficând procesele (este vorba despre riscuri individuale mici, disipate pe un număr mare de clienţi). Aici, tehnologia va câştiga teren şi oamenii nu vor mai veni la bancă.

În ceea ce priveşte însă chestiunile mai complexe, ce necesită consiliere şi negociere, lucrurile se vor desfăşura tot prin intermediul sucursalelor bancare.

Vă fac o mărturisire: am simţit, la un moment dat, că pe lângă dezvoltările tehno­logice, fără îndoială necesare, este nevoie să punem accent și pe ceea ce se întâmplă în sucursale. Drept urmare, la finele anului trecut, am luat decizia să înfiinţăm un departament care să se ocupe cu precădere de sucursale şi să facă lucrurile să meargă din ce în ce mai bine în relaţia client-sucursală-headoffice. Evoluția este relativ ușor de monitorizat pentru că, la nivel de sucursale, cuantificarea se face clasic: măsurăm când vine clientul, cât stă clientul, ce îi ceri, de ce îi ceri, cum „memorezi” toată interacţiunea cu clientul etc.

Pentru Libra Internet Bank, atât canalele clasice, cât şi cele alternative, deşi se concu­rează, reprezintă priorităţi în egală măsură, ambele țintind servirea clienţilor la cei mai înalţi parametri de calitate.

Nu cumva viteza de dezvoltare tehnologică este prea mare?

Trebuie să ne adaptăm. Totul este într-o dezvoltare accelerată. Nu vorbim acum doar despre banking. Toate sectoarele economiei, toate zonele societăţii sunt înscrise în acest trend. Din punctul meu de vedere, lucrurile se mişcă cu viteză prea mare. Dar, eu nu pot fi luat ca reper, poate şi din simplul motiv că au mai trecut anii peste mine.

Revenind, trebuie să fim foarte atenţi la comportamentul generaţiei de mâine, care e mult diferită de generația mea. Tinerii de azi au alte preferinţe, au mult mai multe posibilităţi, au mai puţină răbdare, aşteptări mai mari, caută tot timpul oportunităţi, schimbă repede mediul. Se poate întâmpla ca un tânăr angajat căruia nu i-a plăcut ceva la job dimineaţă, să-și dea demisia la prânz și să plece. Ei nu mai aşteaptă! Trebuie să fim atenţi la dorinţele lor pentru că ele reprezintă viitorul nostru.

Ce ne puteţi spune de PSD2? Cum colaborați cu fintech-urile?

PSD2 rămâne un subiect important şi prin simplul fapt că estre obligatoriu. Nu avem cum să stăm deoparte în ceea ce priveşte relaţia cu fintech-urile. Recent, am finalizat un parte­neriat interesant cu o firmă de acest tip. Este vorba despre o firmă de contabilitate, Keez. În urma acestui parteneriat, odată intrat pe platforma de contabilitate, se pot verifica soldurile conturilor şi se pot face plăţi. Nu este necesar să se iasă din platformă şi să se logheze pe internet banking-ul Libra Internet Bank.

Mai sunt și alte proiecte în derulare, chiar cu companii din sfera internaţională, dar deocamdată nu am finalizat altceva. Trebuie să fim foarte atenţi, pentru că lucrurile s-au schimbat foarte mult. O colaborare cu un fintech este o noutate și pot apărea probleme, chiar dacă există reglementări. Sunt chestiuni ce ţin de compliance, de spălarea banilor, de cunoaşterea clientelei etc. În urmă cu zece ani, dacă apărea o problemă referitoare la un client sau la o tranzacţie, tu, ca bancă, aveai doar obligaţia să ai acoperire în documente. Acum, situaţia e radical schimbată: trebuie să îţi cunoşti foarte bine clienţii, să vezi raţiunea tranzacţiilor făcute de către aceştia şi, în cazul în care una dintre acestea ţi se pare că nu face sens economic, să te alertezi! În caz contrar, amenzile sunt deosebit de mari. Perioada de tatonare a trecut, iar cei care vin să controleze dau deja sancţiuni!

Cum vedeţi sistemul bancar la acest moment? Dar economia României?

Sunt optimist. Lucrurile arată bine în ceea ce priveşte sistemul bancar. Indicatorii de prudenţialitate sunt ţinuţi sub control. Rata creditelor neperformante scade, solvabilitatea, lichiditatea sunt la un nivel bun. Putem vedea asta din comunicările BNR.

Preţul creditului este şi el unul corect în acest moment, iar profitabilitatea a ajuns în limite acceptabile pentru toată lumea. Este necesar să existe un echilibru în piaţă şi ambele părţi să fie mulţumite – atât clientul, cât şi banca (acţionarii săi). Chiar dacă, să zicem, dobânzile mici pot crea un confort mai mare clientului, acest beneficiu este unul pe termen scurt la nivel general: el ar însemna un profit prea mic pentru bancă şi ar descuraja acţionarii să investească pe viitor în bancă. Astfel, acest beneficiu pe termen scurt nu ar aduce nimic bun pe termen lung. Ambele părţi trebuie să fie mulţumite. Piaţa a aşezat corect lucrurile.

În altă ordine de idei, consider că tabloul economic al României arată bine, în prezent, chiar dacă există susţinători împărţiţi în două tabere, unii care susţin că e bine, alţii care critică. Agricultura merge bine, industria, la fel, construcţiile şi-au reluat trendul ascendent. Desigur, există şi probleme pe care trebuie să le atacăm cu mai mult curaj. Este vorba despre eterna infrastructură, despre care tot vorbim de 30 de ani. Este vorba despre educaţie, unde parcă ne temem să facem mai mult.

Dar educaţia financiară?

Aici lucrurile par a arăta ceva mai bine. S-au făcut multe eforturi şi rezultatele încep să se vadă. Şi aici, trebuie să subliniem, un rol important îl aveţi şi Dvs., mass-media. Este foarte important să spunem oamenilor de ce e bine să aibă educaţie financiară, să ştie de ce trebuie să se îngrijească de propria sănătate financiară și cum să facă acest lucru. Trebuie explicat, de la lucruri minore, până la chestiuni mai complexe. Iar pentru a face lucrurile aşa cum trebuie e nevoie de un dascăl care să te îndrume, cel puţin la început; şi să te înveţe să raţionezi pe subiecte economice.

Cu ce rezultate speraţi să încheiaţi anul 2019?

Ne-am bugetat o creştere a soldului creditelor de 20% şi credem că o vom realiza. La jumătatea anului, vă pot spune că suntem în grafic. În ceea ce priveşte profitabilitatea, ne-am propus să obţinem cel puţin profitul de anul trecut, de cca 95 de milioane de lei, ceea ce ar asigura o rentabilitate a capitalurilor de 15%, una mulţumitoare, zicem noi. De ce nu creşte şi profitul în acelaşi ritm cu activele? Sunt cel puţin trei motive. În primul rând, există o presiune salarială mare. Este nevoie să plusăm la salarii pentru a ne ţine oamenii aproape, a le asigura confortul financiar necesar şi a fi competitivi în această piaţă. Numai cu angajați mulţumiți poţi face performanţă. În al doilea rând, este vorba despre taxa pe active impusă de Ordonanţa 114/2018. Chiar dacă aceasta a fost mult diminuată, rămâne totuşi o taxă pe active. În fine, în al treilea rând este vorba despre ROBOR: dacă anul trecut acesta ne-a ajutat să obţinem plus de profitabilitate, anul acesta, aşa cum ne aşteptam, efectul e inversat. O astfel de influenţă era însă bugetată.

Câteva cuvinte despre ENERGIZE şi Libra Cultural?

Energize este un concurs sportiv autentic, ajuns acum la cea de a opta ediţie. Nu mergem acolo să depănăm poveşti sau în teambuilding, ci să facem sport și să concurăm. Sigur, indirect, asta contribuie şi la sudarea echipei. Este un concurs bine organizat, la nivel semiprofesionist, de un grup de entuziaşti din interiorul băncii, care fac acest lucru gratuit, în timpul lor liber. Vorbim în special despre concursuri de alergări montane. Sunt echipe de câte patru participanţi, din care obligatoriu face parte o fată. Sunt şi competiţii de ciclism, caiac, tir cu arcul, escaladă etc. Susțin această com­pe­tiție şi sunt membru într-o echipă Energize.

Energize este un brand în sine. Partici­panţii merg la concursuri, tinerii care vin la interviuri de angajare ştiu deja despre el. Ne mândrim că avem o astfel de competiție şi că sunt atât de mulți oameni care participă.

În ceea ce priveşte Libra Cultural, anul acesta a suferit un upgrade. Ediția din 2019 a avut ca temă pictura şi sculptura. În linii mari, lucrurile se desfăşoară astfel: mergem la un muzeu sau o galerie unde stăm aproximativ două ore. Suntem însoţiţi de o personalitate în domeniu, cu carismă, care ştie să capteze oamenii. Anul acesta facilitatorul este Vlad Babenco, organizator de licitații de artă şi un cunoscător al zonei artistice.

Echipele care merg la aceste întâlniri sunt formate din 20-25 de angajaţi, alţii de fiecare dată. Scopul este acela de a învăța despre artă într-o manieră neconvențională. De a te des­chide, de a-ţi lăsa imaginaţia liberă. După cele două ore urmează o dezbatere într-un loc special.

Au fost trei întâlniri la Bucureşti şi câte una în Iaşi şi respectiv Cluj Napoca. În anii următori vom alege alte teme: teatrul, literatura, filosofia etc. Opţiuni sunt multe. În funcție de feedback-urile de la această ediție vom alege temele de la anul.

Ne mândrim cu astfel de proiecte! Sunt foarte bine primite şi au bugete mai mult decât rezonabile.

Norel Moise
Mihai Săndoiu