Doru Rădușean: “Românii prind gustul produselor BIO 
şi încep să mănânce mai sănătos”

Odată cu veniturile românilor creşte şi consumul de produse Bio. E un trend care a dat aripi firmelor care comercializează sau distribuie astfel de produse, chiar dacă România e încă departe de ceea ce se întâmplă mai la vest. Una dintre companiile care au crezut printre primele în acest trend este BIO LOGISTIC din Timişoara. Am depănat povestea companiei cu unul dintre actualii proprietari ai firmei, domnul Doru Rădușean,General Manager, Bio Logistic & Distribution.

“Compania a fost înfiinţată încă din anul 2007 fiind fondată de Dănuţ şi Cristian Oneţiu cu scopul de a vinde produse100%  bio în retail. Piaţa însă nu era încă pregătită pentru aşa ceva, magazinul din Iulius Mall din Timişoara nedând satisfacţie, ba mai mult, producând pierderi serioase antreprenorilor (perisabilitatea mărfii, traficul insuficient). Confruntaţi cu ideea de a închide businessul, în 2009, cei doi acţionari s-au reorientat din mers, hotărând să transforme obiectul de activitate în distribuţie de produse Bio către alte magazine. Doreau în felul acesta să valorifice relaţiile preţioase cu parteneri-furnizori de produse BIO din Germania, Olanda, Belgia etc.”, ne spune interlocutorul nostru.

Schimbări pozitive

Cum au mers lucrurile în continuare? Lent, dar înspre bine. În 2014 Doru Rădușean se alătură celor doi asociaţi şi vine în companie. Preia activitatea operaţională, cei doi acţionari majoritari, Dănuţ şi Cristian Oneţiu, fiind implicaţi doar în stabilirea strategiei pe termen mediu şi lung a companiei. Începând cu 2015, exerciţiile contabile se închid an de an pe profit. Piaţa începe să o ia în sus, românii devin ceva mai atenţi la ceea ce mănâncă şi mai informaţi. “Dorinţa de a consuma produse BIO devine din ce în ce mai mare şi împinge uşor şi volumul de astfel de produse tranzacţionate. Un pas important a fost şi intrarea în marile lanţuri de retail: lucrăm în acest moment cu toate, mai puţin cu Lidl şi Metro”, ne spune interlocutorul nostru. Care să fi fost ingre­dientele secrete ale succesului? „Echipa şi piaţa”, consideră cel care manageriază astăzi BIO LOGISTIC.

Vremurile mai bune au însemnat şi haine noi pentru companie. Aceasta a trecut printr-un rebranding care include şi crearea unui brand propriu sub care se vând 70% din produse BIO şi NATUR ALL GREEN. Chiar dacă oferta de produse e bine cristalizată, aceasta nu înseam­nă că nu se aduc în permanenţă şi unele noi. Dar rămâne un mare păs: “ avem regretul că printre producătorii cu care colaborăm sunt puţini indigeni. Fermierii români care se aplea­că spre acest domeniu sunt puţini şi produc cantităţi mici, astfel încât nu putem să ne apro­vizionăm de la ei. Mai mult, foarte mulţi dintre aceştia preferă să livreze marfa către proce­satori din străinătate: am avut situaţii în care, spre exemplu, am adus din Germania dulceaţă de afine care provenea din România. Noi trebuie să avem continuitate în livrare aşa că importăm cu contracte de tip forecast: ne angajăm la începutul anului să cumpărăm o anumită cantitate de marfă, la un anumit preţ. Acesta nu se schimbă decât în situaţii excep­ţionale. La rândul nostru avem contracte de ace­laşi tip cu retailerii, iar dacă aceştia rămân cu rafturile goale din cauza noastră, atunci vom plăti penalităţi, aşa cum e şi normal într-o economie de piaţă”.

Despre preţuri şi profitabilitate

Mulţi se întreabă de ce preţurile la produsele BIO sunt aşa de mari, comparativ cu puterea lor de cumpărare. Dincolo de cauzele ce ţin de producţie – condiţii speciale, număr redus de producători – există una ce ţine şi de distribuţie: “Noi trebuie să vindem produsele în 75% din termenul de garanţie rămas până la expirare. Cererea nefiind foarte mare, nu pu­tem să ne aprovizionăm în cantităţi substan­ţiale. Luând un exemplu, noi nu cumpărăm la nivel de TIR ci la nivel de palet. Atunci şi preţul negociat e mai mare dar şi cheltuielile oca­zionate de transport sunt mai ridicate. Şi atunci preţurile stau destul de sus, cel puţin com­parativ cu puterea de cumpărare a românilor. “

Produsele pe care le distribuie compania provin din ţări care să fie cât mai apropiate dar să asigure şi un nivel de calitate corespunzător. “În principiu ne-am dori, pe cât posibil, să nu trecem mai mult de două graniţe. Aducem marfă din Germania, Austria, Italia, Olanda, Belgia şi Danemarca. Distanţa prea mare face nerentabile contracte cu producători din Fran­ţa, Spania şi Portugalia. Iar, din păcate, Unga­ria ca şi România suferă în ceea ce priveşte asigurarea continuităţii livrărilor şi adesea şi a asigurării calităţii produselor “.

Criteriul eficienţei e suveran în tot ceea ce întreprinde compania. Aceasta e organizată pe principiul: facem ce ştim mai bine, iar restul externalizăm: ”Nu trebuie să ne pricepem la toate.

Nu ştim IT, deci am externalizat. La fel am făcut cu contabilitatea, transportul şi alte zone non-core.

Noi ne pricepem cel mai bine să alegem CE ESTE MAI BUN ŞI CALITATIV DIN CEEA CE NATURA NE OFERĂ. Şi să oferim asta segmentului de consumatori români, preocupaţi de calitate certificată şi de un stil de viaţă sănătos! Este misiunea noastră!

Pornind de la asta, am învăţat să vindem produse, să facem contracte, să negociem pre­ţuri cu furnizorii şi clienţii, să alegem marfa şi să ne  îngrijim ca businessul să meargă.

De aceea şi sloganul gamei noastre principale BIO ALL GREEN reflectă această misiune asumată, preluată de la fondatorii companiei: ALL THAT IS GOOD FROM NATURE”.

Partea de depozitare aparţine companiei care deţine în proprietate în zona limitrofă a Timişoarei două depozite, fiecare de 530 mp. Într-unul dintre acestea se desfăşoară acti­vitatea iar celălalt e momentan închiriat. “Cum businessul estimăm că va creşte, estimăm că în 2019/2020 ne vom extinde şi în cel de-al doilea depozit”.

Rezultate şi planuri de viitor

Am discutat puţin şi despre cifre. Compania are la momentul actual 15 angajaţi care reuşesc să facă o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro. “Am crescut an de an: în 2015 am avut un salt de 15%, în 2016, 26%, în 2017 am stagnat, în primul semestru al lui 2018 am crescut cu 18% iar până la final de an, ne dorim ca aceasta să urce la 22-24%. E îmbucurătoare creşterea din 2018, într-o perioadă în care elanul consumului pare epuizat. Practic o serie de proiecte  începute în 2017 îşi arată acum roadele. Stagnarea din 2017 o regăsim în contabilitate ca scădere, întrucât am avut o schimbare de legislaţie. Odată cu aplicarea Legii 321/2017 acele aşa numite *cost of invoice* nu mai sunt acum servicii şi nu mai constituie cheltuieli dar avem risturnuri mult mai multe, acestea diminuând cifra de afaceri.”

Chiar dacă are la dispoziţie şi creditul de la unii furnizori, activitatea firmei e legată serios şi de mediul bancar. Iar cei cu care compania lucrează acum sunt cei de la ING. De ce? “Pentru că au fost mereu smart. Dincolo de platforme, roboţei, interacţiune plăcută cu serviciile, ING e o bancă “clever”. Şi te ajută când poate. Şi vă dau un singur exemplu: avem un credit de la ei iar metodologia spunea că trebuie să le livrăm lunar situaţii privind stocurile, termenele de valabilitate a acestora, facturile de încasat etc. Era un volum de muncă destul de mare. În timp, odată ce istoricul pozitiv se acumula şi a crescut încrederea, de comun acord am rărit raportările la trei luni iar pe viitor sperăm să ajungem la 6 luni. Oricum, suntem mulţumiţi de ei şi am mărit linia de credit la începutul anului”.

Am vrut să ştim şi pentru ce această suplimentare. “Vrem să dezvoltam mai mult par­tea de producţie. Aceasta ne-ar da po­si­bilitatea să fim inovativi. Concret, să zicem că ambalăm musli, care vin în mai multe sorti­mente. În funcţie de cerinţele din piaţă, de soli­citările clienţilor, putem face mixuri şi veni în întâmpinarea lor”. Când? “Bani avem, ştim de unde să luăm utilajul, dar aşteptăm să luăm decizia. E greu să ne hotărâm şi momentan pare a fi un moment propice acumulării şi nu investirii. E prea multă incertitudine. Măcar în 2008-2009 ştiam că e criză şi tot ce presupune aceasta. Azi nu ştim cum mai e: te uiţi la PIB şi la retail, pare bine. Te uiţi la euro şi la certurile politice, pare că nu mai e bine. Probabil vom aştepta cu investiţia până la începutul anului 2019”.

Între Centenar şi Capitală Culturală Europeană

Ultima parte a discuţiei noastre s-a axat pe Centenarul României şi pe Timişoara Capitală Culturală Europeană. Ambele evenimente ce ar trebui să fie atât de importante sunt tratate de cei îndrituiţi să organizeze puţin prea super­ficial. “M-am bucurat mult când Timişoara a câştigat titlul de Capitală Culturală Europeană. Mărturisesc că aşteptam să văd că se întâmplă mai multe lucruri anul acesta. Poate e foarte devreme. Sibiul a arătat cum trebuie făcut şi este un model şi astăzi. În ceea ce priveşte Centenarul României, aproape că nu simt că este. Mă aşteptam să se întâmple lucruri smart, departe de festivism. Mă aşteptam să văd mai multă emulaţie, mai multă bucurie, mai multă efervescenţă. Mă aşteptam să se întâmple ceva care să mă determine să merg acasă şi să-mi arborez şi eu un steag. Puteam face un marketing inteligent din care să câştige toată lumea, de la turism la politic. Trebuia să arătăm lumii că ştim ce facem şi care ne e locul, la 100 de ani de la Marea Unire”.

Norel Moise