Analiza publicată de o celebră bancă europeană prezentă de 30 de ani în România a arătat recent că „în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană”.
Datele referitoare la PIB în analiza amintită mai sus au condus la o exuberanță NEFONDATĂ în anumite declarații publice. Din păcate, deși stricto-senso se poate construi logic o dublare NOMINALĂ a PIB exprimată în moneda unică europeană (nu se știe la ce inflație în Zona Euro și la ce deflatori utilizați pentru rezultatul economic al României), apar niște probleme din punct de vedere matematic.
Nu neapărat pentru că, potrivit datelor oficiale din cea mai recentă prognoză oficială, de vară a Comisiei Naționale de Specialitate, PIB-ul pe 2024 ar urma să fie de 1.768,8 miliarde lei la un curs mediu de 4,98 lei/euro ar da marginal peste 355 miliarde euro și nu 357 miliarde euro (valoarea din analiză pentru anul în curs), poate că există mici reglaje în estimarea rezultatului economic.
Ci, pentru că, oricum am încerca să facem matematică aplicată, un eventual ritm de creștere de 3 – 3,5% pe an timp de zece ani, ÎN TERMENI REALI, nu are cum să ducă decât la un avans pe zece ani al PIB ÎN TERMENI REALI de „doar” 34,4% – 41,1%. Undeva pe la 40%, adică foarte departe de dublarea prezentată în euro. Posibilă, eventual, doar ÎN TERMENI NOMINALI.
Diferența este majoră și ține de doi factori. Primul, deflatorii utilizați pe perioada celor zece ani, adică evoluția prețurilor din economie, pentru trecerea sistematică a rezultatului nominal în prețurile perioadei de bază. Al doilea, de evoluția cursului de schimb euro-leu, imprevizibilă dacă vom continua să avem deficite externe majore, situate la cel mai înalt nivel între statele UE.
Cât despre intrarea în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană, dacă tot utilizăm atât termenii nominali cât și cei reali, conform datelor FMI pentru 2024, România se poziționează deja, la paritatea puterilor de cumpărare (adică exact cum ne lăudăm cu 80% din media UE ca PIB/locuitor) pe locul 7 în Uniune.
Pentru conformitate, prezentăm și ordinea verificabilă pe Internet în milioane USD la paritatea puterilor de cumpărare, pentru a asigura comparabilitatea, la fel ca și în cazul PIB/locuitor : 1.Germania, 5.686.531, 2.Franța, 3.987.911, 3.Italia, 3.347.103, 4.Spania, 2.516.376, 5.Polonia, 1.800.540, 6.Țările de Jos, 1.329.039, 7.România, 817.986, 8.Belgia, 803.166, 9.Suedia,736.398, 10.Irlanda, 712.056, 11.Austria, 634.362, 12. Cehia, 551.958 ș.a.m.d.
Practic, atunci când se comunică date economice care creează anumite așteptări, ar fi utilă o anumită rigurozitate. Oricum, fără o pendulare gen ikebana cu indicatori economici diferiți ca mod de construcție și semnificație. Desigur, cetățenii europeni cumpără real cu bani nominali, dar asta în funcție de nivelul local prețurilor și de modificarea lor de la un an la altul.
Aceste precizări sunt necesare pentru așteptări. Dixit CNSP în aceeași prognoză de vară, în următorii patru ani, 2025 – 2028, ar urma să avem următorul șir de creșteri anuale ale salariului real: 2,3%, 3,6%, 3,6% și 3,2%. Adică 13,3% pe patru ani, la o creștere reală a PIB ca medie anuală de 3,35%, ce se încadrează foarte bine în estimarea ING. Extrapolând pe zece ani, ar rezulta o îmbunătățire reală a nivelului de trai de 36,6% în condițiile mai sus-amintitei „dublări” a PIB spre 700 miliarde euro NOMINAL.
COMMENTS