Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit previziunile pentru economiile emergente în care investește, după ce măsurile de reducere a impactului coronavirusului au durat mai mult decât se anticipase anterior (şi riscă să redevină mai restrictive). BERD prognozează acum o contracție globală în economiile analizate de 3,9% în acest an și o revenire anul viitor de 3,6%. Previziunile anterioare publicate în luna mai prevedeau o scădere în 2020 de 3,5% și o recuperare mai puternică, de 4,8% în 2021.
Economistul șef al BERD, Beata Javorcik, a declarat: „Producția în regiunile BERD s-a contractat brusc în al doilea trimestru al anului 2020, cu aproximativ 8,2 la sută anual. În multe economii, contracția a fost mai mare decât scăderile observate în timpul crizei financiare globale. Viteza de redresare este de așteptat să fie similară cu cea observată în urma acelei crize, nivelurile pre-pandemice ale PIB-ului revenind spre sfârșitul anului 2021. ”
Economiile BERD au înregistrat presiuni asupra cererii și ofertei din cauza măsurilor interne de reducere a pandemiei, în timp ce șocurile externe au inclus prețuri scăzute la mărfuri, exporturi în scădere, prăbușirea turismului și scăderea remitențelor. BERD investește în economiile emergente din Europa Centrală și de Est până în Asia Centrală și Orientul Mijlociu și Africa de Nord, promovând în primul rând sectorul privat și sprijinind dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii.
Ultimele seturi de prognoze ale băncii sunt supuse unui nivel ridicat de incertitudine și depind într-o oarecare măsură de acuratețea estimărilor timpurii ale creșterii în prima jumătate a anului 2020.
Sunt, de asemenea, sensibile la faptul dacă guvernele impun blocaje suplimentare sau la modul în care oamenii pot reacționa la continuarea virusului, posibil prin distanțarea socială autoimpusă.
Noul raport avertizează că unele sectoare, cum ar fi turismul, se pot confrunta cu daune durabile pe termen lung, dar spune că altele, cum ar fi retailul online, ar putea beneficia de o digitalizare sporită.
Contracțiile din acest an vor fi probabil cele mai mari în economiile foarte dependente de sursele externe de venit, cum ar fi Albania, Croația, Cipru, Grecia și Muntenegru, care și-au pierdut cea mai mare parte a sezonului turistic anul acesta.
Exporturile din regiunile BERD au scăzut cu peste 14% în prima jumătate a anului 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Turismul internațional și cel intern au scăzut brusc, cu sosirile de turiști internaționali în regiunile BERD în scădere cu aproximativ 65% în primele șase luni, comparativ cu aceeași perioadă a unui an mai devreme.
Alte economii extrem de afectate includ țări care au înregistrat scăderi mari ale remitențelor, precum Republica Kârgâzstan sau care sunt puternic integrate în lanțurile valorice globale, precum Republica Slovacă. Remitențele din Rusia către Asia Centrală, Europa de Est și Caucaz au scăzut cu 29% față de anul anterior în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, similar cu declinul înregistrat în timpul crizei financiare mondiale. Plățile înapoi către Serbia au scăzut cu 30% în ianuarie-mai 2020, comparativ cu anul precedent. Raportul arată că, deși unele remitențe ar fi putut fi doar amânate, mulți imigranți s-au întors în țările lor de origine, sugerând că remitențele ar putea scădea în viitor.
Potrivit BERD, producția Libanului se va contracta brusc, reflectând o incertitudine crescândă după o explozie din Beirut din august, care a provocat daune și pierderi de vieți umane și a agravat provocările economice și politice existente în țară.
Impactul asupra oamenilor, mai pronunţat
Noul raport include concluziile unui sondaj efectuat în august 2020 de BERD și Institutul ifo din München, care arată că impactul economic al crizei Covid-19 asupra vieții oamenilor a fost mai pronunțat în regiunile BERD decât în Europa avansată. Potrivit sondajului, pierderile de locuri de muncă și, în special, închiderea afacerilor, par a fi mai răspândite decât în timpul crizei financiare globale, iar povara crizei este suportată în mod disproporționat de cei cu niveluri mai scăzute de educație și venituri.
Sondajul arată că 73% dintre respondenții din regiunile BERD afirmă că au fost afectați personal de criza Covid-19, comparativ cu doar 41% din Europa avansată, unde pachetele de stimulare erau de obicei mai mari. Lucrătorii din regiune s-au bazat până acum mai mult pe ocuparea forței de muncă suplimentare decât în timpul crizei financiare mondiale. Aproximativ o cincime dintre respondenții din regiunile BERD spun că și-au mărit orele la locul de muncă existent. O pondere similară spune că au început un al doilea loc de muncă.
IMM, mai optimiste
Un sondaj BERD separat întreprinderilor mici și mijlocii sugerează că acestea sunt mai optimiste cu privire la recuperările din economiile în care pachetele de stimulare au fost mai mari.
Sondajul arată că actuala criză a avut cel mai puternic impact asupra IMM din serviciile de ospitalitate și recreere, comerțul cu amănuntul nealimentar, industria ușoară și construcții. Peste 40% din IMM din serviciile de ospitalitate și recreere au înregistrat scăderea vânzărilor cu mai mult de jumătate în primul trimestru al anului 2020.
Previziuni economice regionale
Se preconizează că producția în Europa centrală și statele baltice va scădea cu 4,4% în 2020, cu o recuperare de 3,5% înregistrată în 2021. Această prognoză presupune o normalizare treptată a activității, o oarecare redresare a cererii externe și un impuls din partea Uniunii Europene fonduri.
Blocările de activitate stricte și restricții de călătorie care au avut un impact major asupra anotimpurilor turistice au influențat creșterea în sudul Uniunii Europene în 2020. Se estimează că PIB-ul din regiune va scădea cu 6,5% în 2020, cu o revenire parțială de 3,3% în 2021.
De asemenea, se preconizează că producția din Balcanii de Vest va scădea cu 5,1% în 2020 din cauza prăbușirii turismului, în Albania și Muntenegru, întreruperilor lanțurilor globale de aprovizionare și producției industriale mai scăzute, scăderii fluxurilor de investiții străine directe și remitențelor. Creșterea PIB-ului ar putea reveni la 3,4% în 2021.
PIB-ul din Rusia se așteaptă să scadă cu 4,5% în 2020, ca urmare a crizei Covid-19 și a scăderii prețurilor la petrol. Introducerea Planului național de redresare economică a contribuit la atenuarea unora dintre efectele negative. Se estimează o revenire de 3,0% în 2021, condiționată de o oarecare redresare a prețurilor la petrol.
Criza Covid-19 a influențat creșterea în Europa de Est și Caucaz printr-o scădere accentuată a remitențelor în primele luni ale pandemiei, prețuri mai mici ale mărfurilor, care au afectat Armenia, Azerbaidjanul și Ucraina, precum și un colaps al turismului care a influențat creșterea în Georgia. PIB-ul din regiune este de așteptat să scadă cu 4,5 la sută în 2020, revenind oarecum la 2,5 la sută în 2021.
Este probabil ca economiile din Asia Centrală să se contracte cu 3,3% în medie în 2020, Republica Kârgâzstan și Mongolia fiind cele mai afectate. Presupunând o redresare parțială a turismului și unele îmbunătățiri ale mediului extern, regiunea ar putea înregistra o creștere de aproximativ 3,2% în 2021.
Se așteaptă ca economia Turciei să se contracte cu 3,5% în 2020, după o scădere a cererii externe care a dus la prăbușirea exporturilor. Blocările interne și restricțiile lanțului de aprovizionare afectează sectoarele de servicii și producție. Creșterea PIB-ului ar putea crește până la 5,0% în 2021.
Se preconizează că producția din regiunea sudică și estică a Mediteranei se va contracta cu 1,3% în 2020 ca urmare a măsurilor de izolare, a scăderii turismului, a scăderii cererii externe și a încetinirii fluxurilor de investiții străine directe. PIB-ul ar putea reveni la 4,4% în 2021, condiționat de implementarea reformelor și de reducerea incertitudinii politice.
Egiptul este singura economie din toate regiunile BERD care ar putea scăpa de recesiune în anul calendaristic 2020, cu o creștere preconizată de 2,0%, susținută parțial de proiecte mari de construcții publice și un boom în sectorul telecomunicațiilor.
COMMENTS