Economia României, între oportunități și riscuri

Prof. univ. dr. Bogdan Căpraru

Climatul investițional actual este unul al contrastelor, încercat de riscuri și incertitudini, dar și unul plin de oportunități. Criza sanitară, urmată de cea energetică și de cea adusă de conflictul dintre Ucraina și Rusia au impact asupra tendințelor atât din economia românească, cât și la nivel internațional. Inflația pare să lovească deopotrivă majoritatea economiilor în plan internațional. Trecem printr-o perioadă de reașezare a echilibrelor, iar investitorii și mediul de afaceri monitorizează aceste noi tendințe pentru a-și reconsidera politicile investiționale și de business.

Dacă ar fi să facem un inventar al principalelor riscuri și oportunități care privesc economia românească, am putea avea următorul tablou de bord. Pornind de la această sinteză, am putea afirma că în anumite situații, riscurile și oportunitățile sunt interlegate.Astfel, evitarea unui risc poate aduce oportunități de creștere, ratarea unor oportunități poate induce manifestarea unor riscuri.

Riscuri:

• Perpetuarea crizelor actuale. Efectele acestora ar putea în continuare impacta lanțurile de aprovizionare și de producție, menținerea tendințelor de creștere a prețurilor etc.;
• Întârzierea implementării de soluții alternative în obținerea energiei cu impact redus asupra mediului, fenomen care ar menține prețurile ridicate la energie;
• Incapacitatea de a atrage investitori atât de portofoliu, cât și direcți, aflați în retragere din zonele de conflict dintre Ucraina și Rusia. În această privință ar trebui să existe o colaborare strânsă între autoritățile centrale și locale, organizațiile patronale și mediul de afaceri în a atrage investitorii străini;
• Incapacitatea administrativă sau o eficiență mai redusăîn a absorbi fondurile europene. Acest lucru nu doar că ar reduce din capacitățile de finanțare ale economiei, dar, în contextul deficitelor actuale, ar complica posibilitatea de susținere a unor programe guvernamentale;
• Deficitele gemene și datoria publicăîn creștere, care pot influența sentimentele investitorilor în caz că nu se vor lua masuri reale de consolidare fiscal bugetara;
• Eventuală înclinație a guvernului de a lua măsuri prociclice și/sau populiste;

Oportunități:

• Planul Național de redresare și Reziliență (PNRR)are dublu impact pozitiv atât prin sumele obținute care ar contribui la o creștere sustenabilă a economiei românești, precum și prin reformele asumate în acest program;
• Relocarea unor investitori în România, atât cu portofolii de investiții, cât și linii de producție în contextul geopolitic actual, țara noastră având garanții de stat NATO și membră UE. Tot aici am putea menționa și beneficiile care ar putea apărea în contextul reconsiderării rutelor comerciale, mai ales cele maritime, fluviale și aeriene;
• Un grad de independentă energetică ridicat, având resurse naturale interne care permit acest lucru;
• Mediul de afaceri autohton a dovedit pe parcursul pandemiei capacitate de reziliență, de reinventare și creativitate, calități care ar trebui menținute și dovedite și în continuare.
• Sistemul bancar românesc este unul stabil, care a înregistrat în ultimul timp progrese majore în planul digitalizării și al opimizării ofertei de produse și servicii bancare. Relația cu clienții s-a îmbunătățit, mai mult, a avut un rol foarte important în timpul pandemiei prin susținerea Programul IMM Invest și a unor moratorii la plata ratelor bancare.

Soluțiile de creștere sustenabilă trebuie obținute atât prin acțiuni de „sus în jos” (tip top-down), dar și de „jos în sus” (tip buttom –up). Astfel, esențial este cum autoritățile statului își vor concentra eforturile în conturarea unor politici industriale coerente și sustenabile pe termen mediu și lung. De asemenea, va depinde foarte mult cum mediul de afaceri și investitorii (inclusiv cei de retail) se vor reorienta și vor profita de noile oportunități, vizând tot mai mult domeniile care aduc valoare adăugată și sunt prietenoase cu mediul.Schimbarea structurii economiei românești trebuie să devină un „must”! Fără îndeplinirea acestui deziderat, va fi greu să avem o creștere sustenabilă pe termen lung și o creștere a bunăstării a românilor.