Sistemul bancar românesc înregistrează la finele primului trimestru o imagine de ansamblu îmbucurătoare şi există speranţe ca rezultatele la jumătatea anului să fie şi mai bune. Aceasta dacă nu se vor rostogoli efectele nefaste ale legilor cu iz electoral ce răzbat deja sau colcăie prin Parlament: legea Dării în Plată, deja promulgată, Legea Conversiei Creditelor în valută la cursul istoric, o nouă lege privind Programul Prima Casă etc.
Principalul câştig este continuarea diminuării ratei creditelor neperformante (NPL) dar şi gradul lor foarte bun de acoperire. La finele lunii martie, rata NPL a coborât la 13,55% (faţă de 13,61% la 31 decembrie 2015 şi 20,2% la 31 martie 2015). Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, potrivit definiţiei ABE, era la finele trimestrului întâi de 57,99% (faţă de 55,70% la 31 decembrie 2015 şi 57,39% la 31 martie 2015). De asemenea, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor aferente debitorilor aflaţi în insolvenţă era de 71,7% (faţă de 72,98% la 31 decembrie 2015 şi 72,07% la 31 martie 2015), un nivel extrem de ridicat, cu mult peste media Uniunii Europene.
Profitabilitatea băncilor este şi ea la un nivel promiţător, deşi reperele de traseu nu coincid întotdeauna cu situaţiile de la final de an. Sistemul bancar românesc cumula pe 31 martie 2016 un profit de 1,167 miliarde lei (4,877 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 0,184 miliarde lei la 31 martie 2015).
Nivelul activelor per ansamblul sistemului bancar se situa în uşoară scădere faţă de finele anului trecut, dar mult peste ceea ce aveam la finele lunii corespunzătoare a anului trecut – 370,2 miliarde lei (377,3 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 361,04 miliarde lei la 31 martie 2015). Totalul creditelor şi creanţelor a urcat şi el până la 219,94 miliarde lei (219,57 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 212,84 miliarde lei la 31 martie 2015). Capitalurile proprii urmează şi ele un trend ascendent, ajungând la 40,41 miliarde lei lei (38,11 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 39,2 miliarde lei la 31 martie 2015).
Creditul guvernamental intern se situează ceva mai jos ca sold la 31 martie 2016 – 216,31 miliarde lei, faţă de 31 decembrie 2015 – 217,53 miliarde lei, dar peste nivelul din 31 martie 2015 – 210,5 miliarde lei. Segmentat, soldul creditelor acordate populaţiei era la 31 martie 2016 de 107,95 miliarde lei (din care în valută echivalent 52,13 miliarde lei), faţă de 31 decembrie 2015 – 107,96 miliarde lei (din care în valută echivalent 55,33 miliarde lei), dar peste nivelul din 31 martie 2015 – 102,4 miliarde lei (din care în valută echivalent 60,83 miliarde lei). Soldul creditelor acordate persoanelor juridice era la 31 martie 2016 de 108,36 miliarde lei (din care în valută echivalent 50,34 miliarde lei), faţă de 31 decembrie 2015 – 109,57 miliarde lei (din care în valută echivalent 51,92 miliarde lei), dar peste nivelul din 31 martie 2015 – 108,1 miliarde lei (din care în valută echivalent 54,94 miliarde lei).
Continuă şi procesul de decelerare a provizioanelor. În ceea ce priveşte provizioanele raportate pe standard româneşti de contabilitate (RAS), acestea au coborât la 26,3 miliarde lei (26,8 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 32,05 miliarde lei la 31 martie 2015). Pe standarde internaţionale de contabilitate (IFRS), situaţia este următoarea: 21,7 miliarde lei la 31 martie 2016 faţă de 22,37 miliarde lei la finalul lui 2015 şi 26,15 miliarde lei la 31 martie 2015. Totalul creditelor restante coborâse uşor faţă de anul trecut, până la 20,68 miliarde lei (20,77 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 24,44 miliarde lei la 31 martie 2015). Splitată, situaţia se prezenta în felul următor: în cazul persoanelor fizice, creditele restante erau în valoare brută de 4,47 miliarde lei (4,57 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 5,66 miliarde lei la 31 martie 2015) iar în cel al persoanelor juridice, 16,21 miliarde lei (16,2 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 18,78 miliarde lei la 31 martie 2015).
Se prelungeşte şi perioada în care populaţia economiseşte, în ciuda dobânzilor în scădere pe care băncile le oferă la depozitele la termen. Soldul acestora era la 31 martie 2016 de 148,26 miliarde lei (146,77 miliarde lei la 31 decembrie 2015 şi 139,35 miliarde lei la 31 martie 2015). Dependenţa de capitalurile şi liniile de credit provenite de la băncile mamă devine istorie, raportul credite/depozite la finele primului trimestru al anului curent fiind de 87,02%% (faţă de 85,74% la 31 decembrie 2015 şi 93,68% la 31 martie 2015). Lichiditatea imediată se menţine şi ea la un nivel foarte bun 38,68% (faţă de 40,83% la 31 decembrie 2015 şi 40,5% la 31 martie 2015).
Continuă şi ajustarea reţelei de agenţii şi salariaţi. La 31 martie 2016, sistemul bancar românesc număra 4.937 de unităţi de lucru şi 55.939 salariaţi (4.947 agenţii şi 55.928 salariaţi la 31 decembrie 2015, respectiv 5.218 agenţii şi 57.378 de salariaţi la 31 martie 2015. Salariile medii nete în sistemul bancar au coborât în acest prim trimestru, ajungând la 4.124 lei (de la 5.891 lei la finele anului trecut – sumă care înglobează, probabil, şi prime de final de an – şi respectiv 3.756 lei la 31 martie 2015).
Ce urmează?
Până se vor clarifica lucrurile referitoare la mult vehiculatul AQR, BNR va implementa un sistem de notare a băncilor conform directivelor europene în vigoare. Fişa de punctaj are la bază 26 de indicatori, trei din categoria solvabilităţii, trei din categoria profitabilităţii, 13 din categoria riscuri de capital (cu subclasele calitatea activelor, IRR, leverage ratio) şi 7 din categoria risc de lichiditate (cu subclasele funding şi lichiditate). Prin aplicarea acestei fişe va exista în permanenţă la nivelul băncii centrale o imagine clară care să certifice situaţia în care se află fiecare instituţie financiară monitorizată.
De asemenea, se discută intens despre efectele potenţiale ale Legii Dării în Plată, proaspăt promulgate de preşedintele României, după rediscutarea în Parlament. O astfel de lege, cu multe aspecte neconstituţionale, în dispreţul economiei de piaţă şi al dreptului civil, poate produce efecte sistemice devastatoare. Efectele sale, cumulate cu cele ale unei eventuale adoptări ale unui proiect referitor la conversia creditelor din valută în lei la cursul istoric, pot pune în genunchi chiar şi o bancă de talie medie din sistemul bancar. În ceea ce priveşte acest ultim proiect, probabil va fi trecut prin legislativ şi limitat la creditele în franci.
Tot parlamentarii lucrează la un proiect care să reglementeze şi Prima Casă, în sensul punerii sale sub o umbrelă a Dării în Plată. Între timp, dincolo de deja creşterea avansurilor şi diminuarea colateralelor aduse drept garanţii, se lucrează la înăsprirea condiţiilor de acordare a creditelor din programul Prima Casă. În ceea ce priveşte Darea în Plată, băncile vor contesta la Curtea Constituţională fiecare caz în parte, imediat ce clientul se va prezenta la ghişeu cu cheile. Interesant va fi la ce preţ se face transferul de proprietate, pentru că, fapt omis de avocaţi să-l comunice clienţilor, cei care vor da un imobil în plată vor trebui să achite taxele notariale aferente unui contract de vânzare-cumpărare (debitorul e vânzător, iar finanţatorul, cumpărător). După acest moment sunt aşteptate şi limitări drastice pentru accesul la creditare în cazul celor ce vor apela la această lege.
Dacă băncile nu vor avea câştig de cauză la Curtea Constituţională, cu siguranţă ele vor ieşi cu acţiuni în instanţele internaţionale, unde spiritul electoral nu funcţionează iar statul român, garantul legii, va avea o nouă serie de plăţi de făcut în urma proceselor. Iar ele vor fi, în cuantum total, de tipul procesului câştigat la Washington de fraţii Micula!
În fine, o nouă reglementare/recomandare ce îşi propune să pună presiune pe curăţarea sistemului bancar se referă la obligativitatea băncilor de a trece imediat la executarea acelor credite cu restanţe la plată mai mari de 180 de zile provizionate integral. Această măsură, cumulată cu vânzările de portofolii de credite neperformante vehiculate – BCR, Piraeus Bank etc. vor duce indicatorul ratei NPL la nivele extrem de confortabile.
COMMENTS