„Ne găsim într-un moment în care încrederea în bănci a consumatorilor și a mediului de business este la un nivel excelent, ceea ce contribuie la creșterea economică. După un an și jumătate de la izbucnirea crizei pandemice, iată că nu există o problemă sistemică în România sau în sistemul bancar, unde solvabilitatea la finalul anului 2020 a fost cea mai mare de după 2007, profitabilitatea este peste media europeană, iar gradul de capitalizare și lichiditate exprimă perfect soliditatea băncilor”, spune în interviul acordat revistei noastre, CEO-ul Libra Internet Bank, Emil Bituleanu.
Cum a fost anul 2020 din punct de vedere al rezultatelor financiare pentru banca pe care o conduceţi? Ce v-a mulţumit şi ce nu s-a ridicat la aşteptările dvs?
În 2020, am continuat să creștem organic și să ne îmbunătățim serviciile. Ne-am apropiat de Top 10 bănci din România după valoarea activelor și ne-am consolidat astfel poziția de bancă medie, cu o strategie solidă care și-a demonstrat sustenabilitatea indiferent de moment. În plus, ne-am afirmat drept cea mai activă bancă românească în zona Fintech, prin cele 4 parteneriate încheiate în 2020 cu jucători globali din acest domeniu.
Într-un an dificil, am înregistrat creșteri importante ale principalilor indicatori de business, iar profitul băncii a rămas unul consistent. Activele băncii au crescut cu peste 12% față de 2019, evoluție ce a determinat și cea mai bună clasare a Libra Internet Bank în clasamentul după active al băncilor din România: poziția a 13-a.
Mai mult decât atât, anul 2020 a marcat și câteva repere în istoria băncii. Am făcut primii pași la Bursa de Valori București, demonstrând încredere totală în propriile forțe și capacitatea de a răspunde celor mai înalte exigențe privind calitatea, transparența și performanța activității noastre. În plus, ne-am afirmat în plan internațional prin deschiderea către parteneriate și am devenit cel mai bun angajator din sistemul bancar românesc.
Am reușit aceste performanțe fiind deopotrivă dinamici în decizii și consistenți în strategia care ne-a asigurat rezultatele excelente din ultimii ani. Într-un an aparte, caracterizat printr-o dinamică ieșită din comun, vocația noastră pentru tehnologie și inovație a reprezentat cheia flexibilității și a vitezei noastre de reacție. Acest atu ne-a permis să luăm decizii rapide și adaptate situațiilor. Am arătat responsabilitate, agilitate de business și siguranță, reușind să ne adaptăm în timp real provocărilor crizei sanitare și protejându-ne, în același timp, clienții și angajații.
În concluzie, deși evoluțiile de anul trecut au determinat și ajustări firești ale unor ținte financiare și o abordare adaptată a anumitor segmente de business, per ansamblu, consider că 2020 a fost anul în care am avut ocazia să ne demonstrăm fără echivoc maturitatea, soliditatea și capacitatea de adaptare, ridicându-ne pe deplin la nivelul așteptărilor clienților și partenerilor noștri.
Ce schimbări majore a adus pandemia în banking-ul actual? Cum aţi abordat piaţa în perioada pandemică?
În mod evident, una dintre marile schimbări aduse de pandemie a fost accelerarea digitalizării, nu numai în banking, ci la toate nivelurile societății. Din fericire, pe noi această schimbare ne-a găsit bine pregătiți, Libra fiind deja, la momentul declarării stării de urgență, una dintre cele mai digitalizate bănci din România, capabilă să asigure accesul de la distanță al clienților la produsele și serviciile sale.
Cred că o altă schimbare importantă privește apariția unei noi condiții general valabile pentru asigurarea rezilienței afacerilor: capacitatea de adaptare rapidă, uneori până la reinventare, în cazul sectoarelor puternic afectate de criza sanitară. Într-un climat în care regulile se pot schimba cu rapiditate, cel mai bine se adaptează cei care dețin în mod structural un grad ridicat de flexibilitate și de agilitate de business.
În ceea ce privește abordarea Libra Internet Bank, am continuat să fim dinamici, consecvenți în privința strategiei de nișă, cu un puternic accent pe identificarea și abordarea rapidă a zonelor cu potențial de dezvoltare.
În toată această perioadă, am venit de fiecare dată cu soluțiile adaptate momentului. Astfel, în perioada de lockdown, am menținut toate sucursalele deschise, am facilitat accesarea de la distanță a serviciilor bancare proprii și am asigurat condițiile optime pentru lucrul de acasă a celei mai mari părți a personalului din Head Office. Totodată, am venit permanent în sprijinul clienților noștri, față de care am arătat o atitudine proactiva și protectivă, fie prin restructurarea creditelor, fie prin soluții precum Programul IMM Invest și AGRO IMM Invest sau finanțările cu garanții europene prin intermediul cărora IMM-urile și microîntreprinderile au acces la credite cu garanție europeană de la Fondul European de Investiții, fără comision de garantare și cu dobânzi foarte avantajoase.
Tot în această perioadă, ne-am consolidat și reputația internațională de furnizor de tehnologie, devenind cea mai activă bancă românească în zona Fintech-urilor, după nu mai puțin de 5 parteneriate încheiate cu jucători internaționali în domeniu, din 2020, până în prezent.
Rămânem partenerul prin definiție al profesiilor liberale, al fermierilor și al dezvoltatorilor imobiliari din România și venim permanent cu soluții noi pentru aceste sectoare. De exemplu, prin protocolul pe care l-am încheiat anul acesta cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, fermierii și alți investitori din mediul rural pot obține soluții de finanțare de la Libra, care să le faciliteze accesarea de fonduri europene în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Un alt exemplu relevant este parteneriatul pe care l-am încheiat recent cu Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, în urma căruia Libra Internet Bank dezvoltă, în premieră în România, un produs de finanțare pentru dezvoltatorii imobiliari care construiesc clădiri certificate Green Homes.
Vocația noastră pentru inovație s-a concretizat și prin lansarea de produse sau servicii unice pe piața din România, destinate clienților persoane fizice. Câteva exemple relevante sunt Cardul Radio Guerrilla (lansat în 2020) – primul card co-branded dintre o bancă și un post de radio, soluția de economisire din mobile banking (lansată în 2020) – care le premite clienților să retragă bani din depozitele în lei, fără a fi nevoiți să le lichideze și fără a mai pierde dobânda sau Libra Invest (lansat în 2021) – produsul nostru din mobile banking care leagă banking-ul de investiții și oferă cea mai simplă cale de a deschide un cont de tranzacționare și de a investi direct de pe telefonul mobil la Bursa de Valori București și pe cele mai mari burse din lume.
Continuăm să exploram teritorii noi și să fim deschiși oricăror parteneriate, mizând pe tehnologie și pe forța inovației. Perioada de pandemie a accelerat dezvoltarea și adopția produselor digitale, iar acest nou context tehnologic este un mediu propice pentru numeroase oportunități. Deținem deja un nivel ridicat de agilitate și expertiză tehnologică, ceea ce asigură un potențial crescut pentru ceativitate și inovație.
Cum arată viitorul digital al băncii, atât de accelerat de pandemie? Ce proiecte aţi finalizat și ce urmează?
Atât prezentul cât și viitorul digital al băncii arată excelent, strategia noastră continuând să se axeze pe digitalizare și inovație, elemente aflate în strânsă legătură. Perioada de pandemie a accelerat dezvoltarea și adopția produselor digitale, iar acest lucru impune o atenție deosebită acordată aspectelor care țin de securitatea digitală, precum și asigurarea unei experiențe ireproșabile clientului. De altfel, programul nostru de investiții este orientat aproape exclusiv către zona IT: securitate, echipamente, aplicații și dezvoltarea noilor tehnologii.
O preocupare importantă a băncii este și automatizarea proceselor, în scopul eficientizării activității și creșterii vitezei de operare. În acest scop, în 2020 am extins utilizarea Business Intelligence și am implementat numeroase proiecte bazate pe tehnologia roboților de automatizare a proceselor (RPA), care economisesc timp și hârtie. Totodată, am dezvoltat primele proiecte care folosesc Machine Learning și Artificial Intelligence, extinse operațional în 2021, la nivel de organizație.
Mergem mai departe în demersul nostru de automatizare a proceselor de creditare și de investigare a noilor tehnologii care să ne permită intervenții mult mai rapide pentru ajustarea continuă a fluxurilor operaționale, astfel încât să asigurăm clienților noștri experiența premium pe care o merită. Privim acest nou context ultra-tehnologizat drept un teren propice pentru multe oportunități. Le vom explora activ și vom continua să dezvoltăm parteneriate.
Mulţi spun că există totuşi o limită până la care companiile financiare pot împinge activitatea către canalele alternative. Care ar fi limitările?
Cred că este nevoie în continuare de o abordare echilibrată, axată pe complementaritate. Pe de o parte, la Libra asigurăm toate condițiile de care clienții au nevoie pentru a face banking de la distanță. Astfel, clienții băncii pot deschide conturi și accesa credite 100% online, dupa cum pot realiza orice operațiune bancară (plată, transfer, comandă card, schimb valutar etc.), oricând și de oriunde, din aplicațiile de internet și mobile banking ale băncii. Totul, în condițiile asigurării unui proces de onboarding 100% digital.
În același timp, specialiștii noștri din sucursale rămân la dispoziția clienților pentru oferirea de consultanță și soluții personalizate. Avem o rețea națională de 54 de sucursale care asigură o prezență echilibrată în principalele centre comerciale ale României, fiind deopotrivă suficient de mare pentru a răspunde nevoii de proximitate, cât și pentru a asigura un grad ridicat de agilitate și flexibilitate.
Așadar, strategia noastră generală rămâne „Mobile first”, cu importanța cuvenită acordată canalelor clasice. Încurajăm și facilităm accesarea online a produselor și serviciilor bancii, în deplină siguranță, dar sucursalele rămân locul de unde clienții își culeg informațiile de profunzime, de unde primesc acea consiliere financiară de care au nevoie pentru a putea înțelege mai bine produsele bancare cu scopul luării celor mai bune decizii. Indiferent de canalul prin care clienții interacționeaza cu noi, încercăm să le oferim aceeași experiență ireproșabilă, la cele mai înalte standarde.
Cum vedeți evoluția creditării? Dar evoluția ratelor dobânzii (la credite și depozite) în lei și euro, în condiţiile în care Fed e din ce în ce mai presată de inflaţie să normalizeze politica monetară?
Creditarea a crescut odată cu nivelul de încredere, iar programele guvernamentale au avut partea lor de contribuție. Economiile globale au înregistrat contracții semnificative după debutul pandemiei, dar, începând cu anul 2021, se resimte o îmbunătățire puternică atât la nivelul companiilor, cât și la nivel macroeconomic. Deși e bine să rămânem prudenți, întrucât există încă incertitudini cu privire la situația pandemică, în acest moment, din perspectivă economică, România stă relativ bine, raportat la contextul european.
Prognozele de evoluție economică rămân optimiste, cu estimări de creștere în jurul a 7% pentru țara noastră. Investițiile sunt de asemenea în creștere față de anul trecut și datele arată o revenire a producției industriale, precum și o creștere importantă a consumului și a construcțiilor. În plus, sunt vești bune și în ceea ce privește producția agricolă de anul acesta, România fiind singura țară din lume care a obținut integral un rating de recoltă la nivel Excepțional, conform raportului GEOGLAM din 28 iulie 2021.
Simțim efervescență în piață, băncile finanțează în mod continuu, companiile sunt mai solide decât în perioada crizei din 2008, iar persoanele fizice manifestă apetit pentru investițiile imobiliare sau financiare. În această conjuctură, creditele bancare reprezintă o soluție viabilă pentru susținerea acestui proces pozitiv. Totuși, activitatea de creditare trebuie să se desfășoare prudent, cu atenția cuvenită acordată evoluției crizei sanitare.
În privința dobânzilor, ne găsim într-un moment în care lichiditatea băncilor este confortabilă, iar dobânzile la economii sunt ceva mai mici. Pe fondul acestor lichidități și a unui IRCC în scădere, dobânzile la creditele acordate au fost de asemenea reduse constant. În condițiile în care excesul de lichiditate cel mai probabil se va menține, în perioada următoare creditele vor avea costuri mici. Totuși, ramâne de văzut în ce măsură creșterea prețurilor materiilor prime, a salariilor și, în final, creșterea generală a prețurilor va continua sau nu și, în consecință, care va fi impactul asupra dobânzilor bancare.
Ce aşteptări aveţi privind evoluţia NPL? Pot fi ele ţinute sub control odată ridicate moratoriile şi mărite ratele dobânzilor?
Din fericire, evolutia NPL nu a fost de natură să îngrijoreze, iar datele de după ridicarea moratoriilor arată promițător, ca și evoluția și prognozele macroeconomice. În marea lor majoritate clienții și-au reluat plățile, demonstrând sănătate financiară. De aceea, ne așteptăm ca situația sa nu aibă evoluții negative semnificative din această perspectivă.
Cu experiența crizelor anterioare, băncile, instituțiile de reglementare, guvernul și companiile au reacționat pozitiv, iar aici mă refer la furnizarea de lichiditate în condiții de criză, la încurajarea activității de creditare, la dobânzile de politică monetară scazute, la finanțarea companiilor de către bănci sau la rezervele companiilor. Astfel, cu toate că este de așteptat o creștere a ratei NPL în domeniile marcate de reorientările determinate de pandemie, nu ne așteptăm la un impact incontrolabil.
Trebuie mentionat și faptul ca evoluția tehnologică accelerată și de dimensiuni disruptive în destul de multe sectoare, dacă nu cumva în toate sectoarele, generează, pe de o parte, optimism, creștere și bunăstare, dar, pe de alta parte, poate avea efecte complicate pentru cei care nu țin pasul.
Din interiorul băncii, având o perspectivă asupra clienților din diferite segmente, puteți lua pulsul economiei. Care sectoare economice considerați că au avut de câștigat ca urmare a crizei provocate de pandemie? Cum arată viitorul postpandemic al României?
Dintre sectoarele care au avut de câștigat aș aminti logisitica, transporturile, construcțiile și dezvoltatorii rezidențiali, lanțurile farmaceutice, sistemul medical privat, turismul intern, alături de industrie și domeniul distribuției alimentare. În schimb, există domenii care încă se resimt, precum turismul de business sau cel de agrement, transportul aerian, piața spațiilor de birouri, saloanele de evenimente, salile de fitness s.a.m.d.
Această perioadă a relevat nevoia anumitor schimbări de structură, cu accent pe susținerea inovațiilor în planul digitalizarii, dar și pe proiecte precum cele care vizează protejarea mediului înconjurator, investițiile durabile și ecologice sau creșterea calității vieții.
Din perspectiva Libra Internet Bank, ne continuăm finanțările ținând cont de toate aceste realități. Luăm decizii bazate pe analize aprofundate asupra industriilor și a modului în care acestea au fost afectate de pandemie și ne propunem permanent identificarea zonelor cu potențial de creștere.
Domeniile pe care noi le vizăm cu predilecție rămân în bună măsură atractive și arată potențial de creștere. Rămânem alături de profesiile liberale (medici, veterinari, notari, executori etc.) și suntem în continuare atrași de zona construcțiilor rezidențiale. Ramânem, de asemenea, interesați de agricultură. Totodată, am demarat câteva initiațive în zona logisticii și suntem din ce în ce mai interesați de proiectele “verzi”.
Care sunt așteptările dumneavoastră din partea sectorului bancar, naţional şi internaţional?
Mă aștept ca băncile să-și mențină abordarea solidă și sustenabilă demonstrată în toată această perioadă atipică. Întregul sector bancar a avut o reacție extraordinară, care merită subliniată. Anul trecut, am intrat cu toții într-o criză sanitară pe care nimeni nu și-ar fi putut-o imagina. La acel moment, era efectiv imposibil să determinăm efectele asupra tuturor ramurilor economice. Băncile au fost nevoite să se adapteze rapid pentru protejarea clienților, a business-urilor și a propriilor angajați. Inclusiv în România, s-au acordat ajutoare fără precedent în istorie. De multe ori, ajutorul venit din partea băncilor nu a mai așteptat semnalul guvernamental, băncile acționând din proprie inițiativă pentru protejarea debitorilor. Vorbim despre vremuri excepționale care au impus măsuri excepționale.
La rândul lor, Banca Națională și Guvernul au acționat rapid pentru contracararea efectelor negative ale crizei sanitare, prin implementarea de urgență a cadrului european care a permis acordarea moratoriilor publice și a celor private. În acest fel, a fost asigurată gura de oxigen de care atât companiile, cât și persoanele fizice aveau nevoie. Prin posibilitatea de amânare a plății ratelor pentru o perioadă de 9 luni, a existat răgaz pentru revenirea majorității debitorilor la un nivel comparabil cu cel de dinaintea crizei pandemice.
Totodată, au apărut instrumente financiare de garantare menite să încurajeze investițiile companiilor, prin punerea la dispoziția băncilor a unor scheme de garantare extrem de avantajoase pentru companii: IMM Invest, AGRO IMM Invest, IMM Factor sau schema de ajutor de stat COVID-19, implementată prin Eximbank.
În situația nedorită în care criza sanitară va evolua nefast și își va prelungi astfel efectele negative asupra economiei, așteptările noastre sunt legate de menținerea unor abordări similare, în condiții de parteneriat public. Totuși, cu sau fără aceste garanții de stat, băncile sunt capabile să depășească orice provocări și să continue să crediteze, așa cum au făcut-o și până acum.
Bineînțeles că și evoluția piețelor financiare internaționale va influența comportamentul băncilor locale, însă cred că băncile vor continua să-și îndeplinească rolul esențial pe care îl dețin, de furnizor de lichiditate pentru economia reală, ca parte esențială a soluției de susținere, revenire și creștere economică. Vestea bună este că sistemul bancar din România continuă să arate foarte bine în privința indicatorilor de solvabilitate, lichiditate, risc/neperformanță și profitabilitate. În această perioadă plină de efervescență din punct de vedere business, nevoia prezenței băncilor în piață este poate mai mare ca niciodată. Și suntem prezenți.
Cum va ieşi sistemul bancar din această criză pandemică? Este el pregătit pentru mult trâmbiţata „mamă a tuturor crizelor”, de care vorbesc unii economişti?
Sistemul bancar va ieși cu certitudine întărit. Băncile au intrat în această criză mult mai bine pregătite decât în crizele precedente, atât din perspectiva capitalizării, lichidității sau a sistemelor implementate pentru gestionarea riscului, cât și din cea a capacității de identificare rapidă a situațiilor care ar fi putut să genereze riscuri majore.
Ne găsim într-un moment în care încrederea în bănci a consumatorilor și a mediului de business este la un nivel excelent, ceea ce contribuie la creșterea economică. După un an și jumătate de la izbucnirea crizei pandemice, iată că nu există o problemă sistemică în România sau în sistemul bancar, unde solvabilitatea la finalul anului 2020 a fost cea mai mare de după 2007, profitabilitatea este peste media europeană, iar gradul de capitalizare și lichiditate exprimă perfect soliditatea băncilor.
Cred că „mama tuturor crizelor” nu va veni. Motivul pentru care susțin acest lucru este perioada fenomenală pe care o trăim, în care se inovează într-un ritm și cu amplitudini nemaiîntâlnite. Sunt idei extraordinare, tehnologii noi care deja funcționează, altele care bat la ușă, trăim momente foarte frumoase. Toată această efervescență de inteligență umană dusă la superlativ va absorbi orice șoc.
Interviu publicat în ediţia specială de septembrie a revistei Piaţa Financiară, dedicată bancherilor.
COMMENTS