Pledez de multă vreme pentru o strategie de dezvoltare a României şi o astfel de strategie eficientă trebuie să pornească de la evaluarea resurselor naturale ale subsolului, să continue cu resursele naturale ale solului, cu resursele umane, pentru ca în final să se ajungă la resursele financiare, a spus fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, doctor în geologie, în deschiderea celei de-a doua ediţii a Forumului Minier Român organizat de Finmedia.
Din păcate, asistăm adesea la o împărţire haotică a resurselor financiare, după criterii alese la întâmplare, a spus Emil Constantinescu, arătând că „România nu are o politică credibilă de valorificare a resurselor naturale proprii, în primul rând a resurselor subsolului”.
Fostul preşedinte spune că trebuie să redefinim valoarea mineralelor şi a resurselor minerale şi a arătat că România figurează ca o zonă marcantă de interes pe harta realizată de geologii finlandezi privind distribuţia mineralelor rare, resurse fără de care progresul tehnologic nu va fi posibil.
UE a elaborat în 2012 o nouă clasificare a mineralelor utile care include, pe lângă mineralele importante şi foarte importante, mineralele critice – acelea fără de care anumite tehnologii nu se pot dezvolta.
Bogaţi în minerale critice
„În materie de bogăţii ale subsolului, avantajul României este diversitatea. România nu are <monştrii geologici> – zăcăminte foarte rentabile, cu conţinut mare de metale, dar are zăcăminte mici şi diverse”, a spus Constantinescu, arătând că în contextul clasificării unor minerale drept „critice”, exploatarea acestor zăcăminte devine rentabilă.
„Institutul geologic din Finlanda a realizat un studiu privind repartiţia spaţială şi posibilităţile de exploatare a mineralelor care conţin elementele chimice necesare noilor tehnologii. Specialiştii constataseră că în noile tehnologii se vor folosi cantităţi tot mai mici de elemente chimice şi că aceste elemente fac parte din componenţa anumitor minerale. S-a conturat deja un număr de elemente chimice şi minerale fără de care progresul tehnologic nu va fi posibil. Când s-a examinat distribuţia acestor minerale rare pe harta geologică a lumii, s-a constatat că acestea se află cantonate în centura asiatică – China şi zona ei de influenţă şi că zăcămintele din alte zone fuseseră cumpărate şi se aflau deja sub controlul Chinei (…) Lipsa acestor minerale poate bloca progresul tehnologiei”, a explicat fostul preşedinte.
Emil Constantinescu a arătat că UE a greşit atunci când, „urmând modelul SUA, şi-a extrenalizat cu prea multă lejeritate o mare parte a industriei şi a închis minele de pe teritoriul său, transformându-le printr-un proiect ecologic în parcuri de agrement”. El a arătat că actuala situaţie a industriei din UE este consecinţa unei politici simpliste, ancorată doar într-o realitate imediată şi că lipsa unei viziuni pe termen lung se plăteşte.
„Nu pot să nu remarc faptul că la baza acestei decizii a stat şi premisa arogantă că statele occidentale vor putea oricând să îşi asigure controlul permanent asupra resurelor pe timp nedefinit (…) UE a decretat în mod uşuratic că numai politica energetică este importantă, răspunzând populist aşteptărilor unei majorităţi a cetăţenilor care sunt interesaţi prioritar doar de costul benzinei pentru automobile şi de căldura din locuinţe pe timpul iernii. Toate celelalte minerale, considerate non-energetice, inclusiv aurul, au fost declasificate din zona de interes economic major”, a mai spus Emil Constantinescu.
COMMENTS