Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că cei din sectorul financiar care cumpără valută pentru deprecierea lirei turceşti vor plăti ”un preţ foarte greu”, adăugând că Ministerul de Finanţe lucrează la acest lucru, transmite Reuters.
Lira s-a depreciat vineri cu peste 4% faţă de dolarul american, cel mai mare declin zilnic consemnat după criza valutară din luna august a anului trecut, provocând îngrijorare că turcii cumpără mai multă valută pe fondul înrăutăţirii relaţiilor cu Washingtonul.
Datele băncii centrale au arătat joi că depozitele de valute şi fondurile care includ şi metalele preţioase deţinute de turci au atins un nivel record în săptămâna încheiată pe 15 martie, economiştii considerând că acesta este un semnal al scăderii încrederii în lira turcească.
Vorbind duminică, la un miting electoral la Istanbul, Erdogan a spus că ”unii oameni” au început să provoace Turcia şi că încearcă să determine deprecierea lirei, cu ajutorul unor colaboratori turci. ”Le spun celor care se angajează în acest fel de activităţi în ajunul alegerilor că le ştim identităţile. Ştim ce faceţi. Trebuie să ştiţi, după alegeri vă vom prezenta o notă de plată grea”, a afirmat preşedintele.
Turcii vor participa pe 31 martie la alegeri locale. Erdogan nu a precizat la ce s-a referit, dar autorităţile de reglementare a pieţei bancare şi a celei financiare din Turcia au anunţat sâmbătă că au lansat investigaţii în urma unor reclamaţii referitoare la un raport al JP Morgan care ar fi provocat speculaţii la bursa din Istanbul şi ar fi afectat reputaţia băncilor turceşti.
Un purtător al JP Morgan în Turcia a refuzat să comenteze investigaţiile. Raportul văzut de Reuters afirmă că există un risc mare de deprecierea a lirei după alegerile locale şi recomandă clienţilor să investească pe termen lung în dolari. O astfel de recomandare este folosită de băncile globale în notele adresate clienţilor.
Ministrul turc de Finanţe Berat Albayrak a afirmat vineri că speculatorii denigrează economia turcă pe reţelele de socializare şi că manipularea este similară cu cea care a avut loc în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2013.
Spuneam într-un articol publicat în septembrie 2016 şi intitulat „De ce n-au rating băncile centrale şi alianţele militare?” că după o dezvoltare economică spectaculoasă factorii ce ţin de politic vin să submineze Turcia.
Statul euro-asiatic n-a fost niciodată membru NATO fiindcă-i o ţară democrată, ci pentru că armata e garantul organizării moderne a statului. Iar în măsura în care şeful statului a devenit el garantul modernităţii, s-a putut produs o schimbare de paradigmă contrară filosofiei pe baza căreia a fost acceptată Turcia în NATO.
Aşadar, atunci când armata a ajuns să fie aservită unui conducător politic s-au conturat – în urmă cu 3 ani – premisele actualei crize. La acel moment am pus problema cât îi costă pe aliaţi că nu e capabilă conducerea NATO să aibă o reacţie rapidă prin care să nu contribuie la întărirea poziţiei lui Erdogan!
Iar preambulul economic la situaţia actuală l-a constituit o reacţia a președintelui Erdogan, când a pus la îndoială necesitatea unei bănci centrale independente, spunând că în cazul în care nu poate face față sarcinilor, șeful Băncii Naționale a Turciei, Erdem Basci, va fi tras la răspundere.
În prezent, Basci nu mai conduce banca centrală, iar un procuror din Ankara l-a trimis în fața justiției pentru pagube materiale grave cauzate cetățenilor Turciei, ca urmare a unei politici de dobânzi eronate..
„În ciuda faptului că guvernul i-a cerut în mod repetat să reducă principalele rate ale dobânzilor, autoritatea monetară nu a răspuns la această cerere”, a precizat Erdogan.
Deşi turcilor le-au crescut dobânzile, de fapt, ca urmare a felului de a funcţiona al lui Erdogan.
COMMENTS