Departamentul de cercetare al Erste Group atrage atenţia asupra faptului că zona ECE e departe de a fi intrat sub spectrul pericolului unei supraîncălziri. Analiştii văd o creştere economică în ritm destul alert în ECE (3,3% prognozat în 2017), însă apreciază că îmbunătăţirea considerabilă a poziţiilor de cont curent – aflate în multe cazuri chiar pe excedent – indică mai degrabă economii echilibrate, nu supraîncălzite.
Ratele inflaţiei au crescut semnificativ; în martie, însă, ar putea atinge un vârf, urmat de o ajustare în toate ţările cu excepţia României. În pofida creşterii inflaţiei (+2 puncte procentuale în medie), majoritatea băncilor centrale din ECE vor rămâne în expectativă până la stabilizarea acesteia peste nivelul ţintă pentru o perioadă mai lungă de timp. Politicile macro-prudenţiale mai stricte, cum ar fi cele din Cehia, Slovacia şi Polonia, pot întârzia nevoia de creştere a dobânzii, deoarece înăspresc condiţiile de creditare.
Valul recentelor date macroeconomice robuste din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi rata inflaţiei în creştere abruptă, restrângerea pieţelor muncii şi producţia manufacturieră susţinută, poate da naştere unei întrebări legitime: se prefigurează o supraîncălzire economică pentru ţările din ECE? Pentru a detecta orice indicii timpurii ale acestui fenomen care ar putea să apară, analiştii Erste Group folosesc deficitele de cont curent drept reper adecvat pentru economiile deschise, cum sunt cele din ECE. Aceştia atrag atenţia că o înrăutăţire substanţială a contului curent ar semnala viitoare dezechilibre în economie. Pentru moment, însă, nu pare să fie cazul.
„Din perspectivă istorică, dar şi fundamentală, soldurile de cont curent din regiune arată foarte bine. Înainte de criză, toate ţările din ECE înregistrau deficite de cont curent imense – în unele cazuri chiar şi de două cifre –ca procent raportat la PIB. Chiar dacă deficitele de cont curent nu constituie o problemă în sine, dat fiind că economiile convergente trebuie să atragă capital străin, faptul că în ECE acestea erau excesive şi deseori finanţate prin îndatorare a dus la creşterea vulnerabilităţii economiilor în perioada crizei financiare din 2008-2009. De atunci, însă, economiile din ECE şi-au reechilibrat şi îmbunătăţit considerabil soldurile conturilor curente, aducându-le chiar pe excedent în Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia şi Slovacia. În cea mai mare parte, ajustările au fost impuse de evoluţia pozitivă a balanţei comerciale. De asemenea, scăderea preţurilor la materiile prime şi un flux mai puternic de fonduri europene au contribuit la îmbunătăţirea poziţiilor de cont curent,” explică Juraj Kotian, Director Cercetare Macro/Fixed Income pentru ECE la Erste Group.
Ratele inflaţiei au crescut, băncile centrale rămân în expectativă
Rata inflaţiei în ECE a crescut substanţial, mai exact cu aproximativ 2 puncte procentuale, în medie, din septembrie 2016. Cu toate acestea, o mare parte a creşterii a fost anticipată şi nu a avut nimic de-a face cu presiunea cererii; regresul puternic înregistrat în evoluţia preţurilor la petrol şi energie de la an la an s-a datorat mai degrabă unei baze anormal de scăzute în T1 2016, nu creşterilor bruşte din ultimele luni. Ratele inflaţiei fie au atins fie s-au apropiat de ţinta stabilită în Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovenia şi ar putea continua să crească în luna martie, dar este aşteptată o corecţie pe măsură ce efectul de bază generat de preţurile scăzute ale petrolului din T1 2016 va începe să scadă. Din acest motiv, analiştii Erste nu se aşteaptă ca băncile centrale să acţioneze prematur şi să se grăbească să crească dobânzile prea curând.
„Ne aşteptăm ca băncile centrale să rămână mai degrabă în expectativă şi să nu acţioneze înainte de a vedea că inflaţia de bază se stabilizează la un nivel peste ţinta vizată pe o perioadă mai lungă de timp sau cu o marjă de siguranţă,” arată Zoltan Arokszallasi, Analist Şef, Cercetare Macro/Fixed Income pentru ECE.
Serbia este singura ţară din ECE în care analiştii se aşteaptă la majorarea dobânzii de referinţă anul acesta (şi ca reacţie la majorările făcute de FED datorită rolului semnificativ al bazei de investitori în USD). În România, numai rata dobânzii la facilitatea de depozit ar putea fi majorată pentru a aduce dobânzile de pe piaţa monetară mai aproape de rata dobânzii de referinţă. Cea mai puternică acţiune de politică monetară ca reacţie la inflaţia crescută ar trebui să apară în Republica Cehă.
„Ne aşteptăm ca BNC să renunţe în aprilie la politica de plafonare a cursului de schimb valutar şi să evite astfel un nou flux de capital speculativ în coroana cehă. O coroană cehă mai puternică pe termen mediu ar trebui să înăsprească condiţiile monetare în această economie orientată spre export şi să ajute la atenuarea inflaţiei,” conchide Zoltan Arokszallasi.
Politici macro-prudenţiale mai stricte
Înainte ca băncile centrale din ECE să decidă majorarea ratelor dobânzii, analiştii Erste preconizează o oarecare înăsprire a creditării prin politici macro-prudenţiale mai stricte. Unele iniţiative sunt deja în curs de aplicare în Republica Cehă, Slovacia şi Polonia, unde autorităţile de reglementare au cerut avansuri mai mari la creditele ipotecare, valori mai mici ale raportului dintre împrumuturi şi garanţii şi ale raportului dintre serviciul datoriei şi venituri.
Perspective pentru 2017
Creşterea în regiunea ECE urmează să se accelereze până la 3,3% (faţă de 3% în 2016), stimulată de cererea internă. Consumul gospodăriilor va rămâne pilonul de bază al acestei creşteri, în timp ce investiţiile şi-ar putea reveni după rezultatele slabe din 2016, în special datorită fondurilor europene.
Rata inflaţiei urmează să crească cu mai bine de 2 puncte procentuale, în medie, în 2017 faţă de 2016, cu un vârf preconizat în luna martie (datorită efectului de bază). Ulterior, inflaţia ar trebui să se tempereze sau chiar să se reducă în ţările din ECE, cu excepţia României, unde inflaţia a fost menţinută artificial la un nivel scăzut prin reducerea taxelor indirecte. Odată cu dispariţia acestui efect, rata inflaţiei în România va ajunge până la sfârşitul anului la un nivel mult mai ridicat faţă de cel la care se situează acum.
Soldurile de cont curent vor înregistra doar o înrăutăţire uşoară (0,4% din PIB, în medie), iar regiunea ar trebui să rămână cu un excedent minor (0,2% din PIB). În cadrul ECE, România ar trebui să înregistreze cea mai puternică extindere a deficitului de cont curent (cu aproximativ 1 punct procentual, la 3,3% din PIB), dar deteriorarea ar putea fi limitată în condiţiile în care o oarecare înăsprire fiscală ar putea avea loc anul viitor, dat fiind că România ar putea fi supusă procedurii de deficit excesiv de către CE în 2018 din cauza depăşirii deficitului de 3%.
Monedele ECE îşi vor continua divergenţa în trimestrele următoare. Până la sfârşitul anului, două monede ar putea să se întărească faţă de euro, iar trei vor fi mai slabe decât în prezent. Coroana cehă are din punct de vedere fundamental cel mai mare potenţial de apreciere după renunţarea la plafonarea cursului de schimb, dar stocurile excesiv de mari de poziţii prin care se mizează pe aprecierea coroanei cehe, care urmează să fie închise pot limita câştigurile sau chiar cauza câteva corecţii puternice. Analiştii întrevăd posibilitatea de apreciere a zlotului polonez faţă de euro până la sfârşitul anului, dat fiind că Polonia oferă o evoluţie interesantă la nivelul aspectelor fundamentale, în timp ce piaţa poloneză poate începe să includă în preţuri şi prima creştere a dobânzii în T1 2018. În România şi Ungaria, unde ambele bănci centrale au o oarecare tendinţă către o politică monetară relaxată, monedele s-ar putea deprecia uşor, lucru care nu va cauza îngrijorări băncilor centrale şi care este considerat acum un rezultat dezirabil.
COMMENTS