Respectarea mediului înconjurător, digitalizarea, investițiile în sectoare strategice cum este cel sanitar sau cel al educației trebuie să fie motorul reconstrucției și transformării economice de care avem nevoie, a declarat Dacian Cioloș, președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, în sesiunea de deschidere a EUROSFAT 2020, cel mai mare forum de afaceri europene din România.
Acesta a spus despre “Next Generation EU”, planul economic în valoare de 750 de miliarde euro creat pentru redresarea statelor UE în contextul pandemiei de Covid-19, că face parte dintr-un plan de relansare economică mai larg pe care grupul politic Renew Europe l-a cerut din luna aprilie.
“Încă de atunci am spus foarte clar în plenul Parlamentului European că, pentru a răspunde în mod curajos și corect crizei economice ce se profila, nu e nevoie doar de o redresare a economiei. Este nevoie de o transformare profundă a modului în care ne raportăm la resurse, dar și la tehnologie. Trebuie să construim relansarea pe o temelie nouă. Respectarea mediului înconjurător, digitalizarea, investițiile în sectoare strategice cum este cel sanitar sau cel al educației trebuie să fie motorul reconstrucției și transformării economice de care avem nevoie”, a adăugat Dacian Cioloș în cadrul evenimentului organizat de Centrul de Expertiză Europeană EUROPULS
Dacian Cioloș: Avem o oportunitate istorică de a ne transforma țara
Oficialul Renew Europe a afirmat că planul de redresare propus de Comisie, compus din bugetul multianual și din instrumentul Next Generation EU, este unul istoric și poate transforma Europa si România spre beneficiul generațiilor viitoare.
“Însă pentru a ne asigura că redresarea economică este orientată către viitorul următoarei generații, dincolo de liniile roșii la nivel european, avem nevoie de acțiune la nivel național. În cadrul instrumentului Next Generation EU, România va putea beneficia de 30 de miliarde de euro, iar dacă adăugăm la această sumă și cei aproape 50 de miliarde de euro din bugetul pentru următorii 7 ani, este absolut clar că avem la îndemână o oportunitate istorică de a ne transforma țara. Dar pentru acest lucru este nevoie să ne facem foarte bine temele acasă. Statele membre au până la 30 aprilie 2021 pentru a dezvolta un plan național de redresare și reziliență. Avem nevoie de un plan bine gândit, cu viziune”, a mai spus președintele Renew Europe.
Dacian Cioloș consideră că dincolo de prioritățile legate de mediu și digital, România trebuie să investească în tineri.
“Ei sunt cei care trebuie să fie pe deplin pregătiți pentru economia Europei de mâine – verde, circulară, digitalizată. Trebuie să transformăm România într-o mare școală pentru dobândirea de competențe pentru viitor. Acest lucru este cu atât mai important cu cât în România nevoile tinerilor au fost multă vreme ignorate sau prost înțelese. Ne-o spun cifrele legate de părăsirea timpurie a școlii (16,4% in 2018), de analfabetismul funcțional (44% în 2018), de rata șomajului tinerilor (16.8% in 2019), sau din numărul tinerilor care trăiesc în sărăcie (26% în 2018) sau excluziune socială”, a explicat Dacian Cioloș.
Dragoș Pîslaru: Orice plan național ar trebui să fie elaborat împreună cu tineri
Pe de altă parte, Dragos Pislaru, europarlamentar USR PLUS, a declarat ca a propus Parlamentului European ca Mecanismul de Redresare și Reziliență să conțină și un pilon dedicat tinerilor.
“Tinerii trebuie să fie în centru prin măsuri integrate care propun soluții pentru toate fazele prin care ei trec, de la copil la adult! De exemplu, măsuri legate de modernizarea sistemului educațional și dezvoltarea de competențe, inclusiv digitale și antreprenoriale, de la vârste mai fragede decât până acum. Trebuie să conectăm educația la piața muncii și să asigurăm sprijin pentru formare și recalificare vocațională și profesională. Din aceste motive, eu nu văd un plan național de redresare și reziliență fără măsuri care să ia în calcul nevoile copiilor, ale tinerilor și ale adulților proaspăt intrați pe piața muncii. Din acest motiv, propunerea noastră la nivel european este ca orice plan național să fie elaborat în consultare cu societatea civilă, în special organizațiile de tineret. Eu asta am făcut la nivel european. Am avut consultări în 14 țări europene. În toate au participat asociații de tineri, din toate am primit același mesaj: vrem să fim parte din soluție!”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Dezbaterile din cadrul EUROSFAT 2020 sunt despre principalele teme ale Planului de recuperare al UE: dezvoltare durabilă, digitalizare și Pactul verde european.
COMMENTS