Eurostat: România, cu cea mai mare creștere relativă a PIB/loc. din regiune dar decalajul absolut față de media UE a bătut pasul pe loc

România a înregistrat cea mai mare creștere a PIB/loc. în raport cu media europeană din 2009 încoace (recalculată după ieșirea Marii Britanii), potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel relativ de 72% din cel al noului UE27 (a mai existat un UE 27 cu Marea Britanie dar fără Croația) figurăm pe anul 2020 mult peste Croația (64%) și Bulgaria (55%).

PIB pe loc. la pps in tarile membre UE dar non-euro din fostul bloc estic, 2020

Totodată, ne-am apropiat la mică distanță de Ungaria (74%) și Polonia (76%), dar avem de recuperat ceva mai mult în raport cu Cehia (94% din media europeană). De reținut, însă, aceste date au fost stabilite după ajustarea rezultatelor economice naționale exprimate în euro cu nivelul prețurilor din fiecare țară.

Pe parcursul ultimilor 12 ani pentru care au fost calculate valorile de nivel de trai exprimate sintetic la nivel internațional de indicatorul numit PIB/locuitor, România a câștigat 20 de puncte procentuale, urmată de Polonia cu 16 pp, Bulgaria 11 pp, Ungaria 9 pp, Cehia 7 pp și, surprinzător, Croația, cu doar un singur procent recuperat.

Evoluția PIB pe loc. la pps in tarile membre UE non-euro, 2009 – 2020

Atenție la evoluția prețurilor !

În euro/locuitor fără a ține cont de nivelul local de prețurilor, adică în expresie absolută, situația se prezintă mult diferit, cu țara noastră poziționată la doar aproximativ 50% față de Cehia, pe la 70% față de Polonia și Ungaria, 75% comparativ cu Croația și 133% dacă ne comparăm cu Bulgaria.

Cu alte cuvinte, ceea ce ne-a ajutat foarte mult pe parcursul ultimilor ani în creșterea nivelului de trai relativ la media UE (indicator aflat el însuși în mișcare permanentă) a fost controlul mai bun al nivelului prețurilor, inversiunea în raport cu Croația fiind elocventă iar apropierea față de Polonia și Ungaria posibilă doar prin produsele și serviciile încă relativ mai ieftine de pe piața autohtonă.

Diferența care s-a menținut pe termen lung

Paradoxal, dacă se ia din urmă statistica oferită încă din anul 2002, se poate observa că diferența de PIB/locuitor între noi și media UE27 a rămas apropiată de 18.000 de euro, în pofida faptului că procentual față de aceeași medie am avansat de la 18,4% în 2002, până la 33,3% în 2020.

Evoluția comparativă  a PIB/loc. în expresie absolută (euro/loc.) în România și UE 27

Surprinzător, în anul de dinaintea pandemiei, 2019, diferența de PIB/locuitor între media UE și România era chiar mai mare decât în 2002. Asta după ce nivelul maxim a fost atins chiar în anul aderării (19.450 euro, ceea ce arată acum cât de important a fost parcursul european pentru dezvoltarea țării noastre și cum reușit „să prindem trenul UE” înaintea crizei precedente).

Dacă ne uităm din 2014 încoace, nu avem o apropiere a rezultatelor decât la un nivel minim, în 2019, an în care creșterile față de 2002 (pe termen lung) au fost de circa 5.000 de euro atât la noi, unde procentual au însemnat mai mult, cât și la media UE, unde au însemnat mai puțin procentual, dar la o bază de raportare cu mult mai mare din start.

Aceste date ne arată că tocmai situația provocată de pandemie în economiile europene creează o oportunitate pentru a ne apropia de Occident, după cum am reușit și la precedenta criză (care a avut, desigur, alte cauze). Consolidarea poziției României ține de capacitatea de a menține puternică moneda națională iar conversia ULTERIOARĂ în nivel de trai mai ridicat de păstrarea la un nivel rezonabil a procesului de convergență a prețurilor (altminteri INEVITABIL) cu cele din Europa.

În context, este interesant că cele două țări situate mai jos decât noi ca nivel de trai măsurat de PIB/loc. la paritatea puterilor de cumpărare standard sunt deja pe cale să adopte pe termen mediu moneda unică, în timp ce statele din Europa Centrală ceva mai bine poziționate și cu regim valutar similar cu al României nu se grăbesc să intre în clubul euro.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0