Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc în UE ca nivel al veniturilor lunare pe persoană, echivalate în euro pe baza venitului brut disponibil în gospodărie ajustat cu nivelul preţurilor. După noi mai figurează doar Bulgaria iar înaintea noastră apar Letonia și Ungaria.
Vestea bună este că am reuşit, în premieră, să trecem pragul de 1.000 de euro echivalent de persoană, vestea mai puţin bună este că am ajuns, din perspectiva acestui indicator, resimţit mult mai clar la nivel individual decât PIB-ul pe locuitor, la doar 58% din media UE ( faţă de 63% dacă ar fi să ne ghidăm după PIB/locuitor).
Pentru referinţă, vă prezentăm topurile veniturilor din statele UE, aşa cum se prezintă, de fapt, sumele disponibile pentru cheltuieli şi economisire, după transferurile sociale efectuate prin redistribuire de către fiecare ţară şi după perceperea impozitelor datorate. Pentru a facilita percepţia datelor, am convertit valorile anuale în valori lunare pe persoană.
Se poate vedea cum apar diferenţe destul de mari între venitul disponibil şi PIB/loc., în anumite cazuri, chiar mai importante în anumite state occidentale decât la noi. Totodată, ordinea veniturilor din perspectiva sumelor disponibile în termeni comparabili ca putere de cumpărare apare mult mai aproape de cea percepută intuitiv în conştiinţa publică.
Topul statelor UE cu cele mai mari venituri lunare pe persoană ( echivalent euro pe baza venitului brut disponibil în gospodărie ajustat cu nivelul preţurilor) este dominat de trio-ul de limbă germană Luxemburg (2.723 euro, 147% din media UE), Germania (2.373 euro, 128%) și Austria (2.228 euro, 121%).
Ele sunt urmate de grupurile geografice formate, pe de o parte, din Franța (2.085 euro, 113%), Belgia (2.080 euro, 113%), Olanda (2.064 euro, 112%) și, pe de alta, de Suedia (2.022 euro, 111%), Damenarca (2.034 euro, 110%) și Finlanda (2.022 euro, 106%), singurele care trec pragul de 2.000 de euro la o medie UE de 1.847 euro.
La polul opus, al celor mai sărace state UE relativ la media europeană, dincolo de reaşezările din calasamentul după PIB/locuitor, care nu ne avantajează, ar trebui să reţinem şi faptul că avem şi una dintre cele mai mari rate de inegalitate a veniturilor ( raportul între cei 20% dintre cetăţeni cu veniturile cele mai mari şi cei 20% cu veniturile cele mai mici, în jur de 7 la 1).
Acest factor este de natură să reducă nivelul cel mai des întâlnit al veniturilor personale şi să amplifice percepţia de sărăcie, la fel ca în Bulgaria şi invers decât în Ungaria, ca să facem referire doar la cele două ţări vecine cu nivel de trai mai apropiat de al nostru, care fac parte din UE.
Topul statelor UE cu cele mai mici venituri lunare pe persoană (echivalent euro pe baza venitului brut disponibil în gospodărie ajustat cu nivelul preţurilor) este deschis de Bulgaria ( 906 euro, 49% din media UE), urmată de România (1.066 euro, 58%), Letonia (1.170 euro, 63%), Ungaria (1.201 euro, 65%) și, oarecum surprinzător, Grecia (1.230 euro, 67%).
Sub pragul de 1.500 de euro mai apar state din fostul bloc socialist precum Polonia (1.307 euro, 71%), Estonia (1.330 euro, 72%), Slovacia (1.388 euro, 75%), Slovenia (1.459 euro, 79%) și Lituania (1.463 euro, 78%).
Din perspectiva tentativei de a intra în Zona Euro, această situaţie ar impune drept opţiune pentru România un nivel mai înalt al PIB/locuitor decât limita minimă de 70% din media UE, aşa cum a fost prevăzută în scenariul cel mai optimist de aderare dintre cele trei prevăzute de documentul oficial în materie (75% este referința iar 80% valoarea acoperitoare).
Totodată, ar fi de luat în calcul pentru a cuantifica gradul de convergență incusiv varianta de a urmări valoarea mediană a veniturilor, cea mai des întâlnită în practică, nu cea medie, rezultată prin simpla împărţire a sumei veniturilor la numărul de beneficiari echivalenţi, mai ales date fiind diferențele relativ mari de venituri între cei mai bogați și cei mai săraci români.
De altfel, ar trebui să luăm aminte că 6 din cele 10 state cu cele mai mici venituri disponibile la nivel individual fac deja parte din Eurozonă iar Grecia figurează pe locul 5 în topul european al sărăciei, deşi a prins ( la limită şi „cu cântec” privind respectarea criteriilor de aderare) lotul iniţial de ţări care au adoptat moneda unică europeană.
COMMENTS