Lumea întreagă este în acestă perioadă ”under pressure” iar România resimte din plin efectele sociale, umane dar și economice ale pandemiei provocate de Covid-SARS-II. Trăim o *situație de urgență* fără precedent, devenită între timp *de alertă*, la care companiile trebuie să găsească soluții și răspunsuri pentru a putea avea un viitor. La fel şi băncile pentru că, până la urmă, sunt tot companii şi ele.
În acest moment se poate vorbi de un restart pentru fiecare business: regândirea planului de afaceri, conceperea de noi strategii de business, găsirea de noi sisteme de finanțare – credite bancare, fonduri europene, grant-uri – și de rambursare a creditelor deja contractate, propunerea de noi planuri de retenție a personalului, care să asigure continuitatea afacerii.
Am provocat, cu ajutorul colegilor de la România Durabilă, în general, şi a jurnalistului Daniel Apostol, în particular, o dezbatere interesantă la care au participat în deja celebrul format de distanţare socială următoarele personalităţi: Florin Dănescu, preşedinte executiv ARB, Radu Graţian Gheţea, preşedinte al CA Libra Internet Bank, Emil Bituleanu, CEO Libra Internet Bank şi Liviu Fenoghen, director CSALB.
Iată, pe scurt, ce au declarat paneliştii, urmând ca detaliile complete să le găsiţi în revista Piaţa Financiară dar şi în variantă live, pe piatafinanciară.ro.
Florin Dănescu, preşedinte executiv ARB:
băncile au primit în acestă perioadă valuri de solicitări nemaiîntâlnite: pe IMM INVEST am primit într-o săptămână cât se primea în jumătate de an, în mod obişnuit, pe amânare de plăţi, am primit într-o săptămână cât în alte 7-8 luni obişnuite,- cu aportul semnificativ al digitalizării, băncile au făcut faţă exemplar tuturor cerinţelor, folosind cu discreţie profesionalismul şi expertiza acumulată în timp,
- nu trebuie uitat că ceea ce se amână acum la plată va văduvi băncile de încasări şi le va diminua sumele pentru continuarea creditării,
- aceste amânări pot deveni în viitor neperformanţă sistemică: ce procent, e greu de spus acum,
- sunt în Parlament circa 9-10 legi care impietează activitatea bancară: am fi vrut şi noi ca una să treacă – e vorba de semnătura electronică. Din păcate, încă stă la sertar,
- riscul legislativ va rămâne cel mai pregnant pentru sistemul bancar, dincolo de alte riscuri ce trebuie tratate cu celeritate: de creditare, de litigii, de piaţă, etc.
- 20000 de lucrători bancari au stat în prima linie, în sucursale, în toată această perioadă grea. LE MULŢUMIM!
Radu Graţian Gheţea, preşedinte CA, Libra Internet Bank:
relaţia bancă- client trebuie să continue, indiferent de context- clienţii trebuie servisaţi profesionist în orice conjunctură,- nici noi nu putem trăi fără clienţi, nici clienţii fără noi,
- clienţii noşti nu trebuie să simtă diferenţa, în ceea ce priveşte serviciile pe care noi le oferim, chiar dacă este pandemie,
- băncile au trecut cu brio un exemen de maturitate: au făcut faţă volumului mare de transferuri pe canale alternative,
- acestă criză sanitară a grăbit proiectele de digitalizare pe care băncile le aveau în derulare
- această criză e tratată diferit faţă de 2008-2009: capacitatea de reacţie a celor implicaţi e mai rapidă, coştientizarea e mai bună,
- sperăm să nu mai vedem salturi în ceea ce priveşte insolveele de la 1 companie din 30 la o companie din 7, cum a fost în criza economică precedentă,
- de acestă dată au funcţionat complementar moratoriul public şi cel privat: sectorul bancar şi-a asumat parte din costuri în mod voluntar, până să apară legi specifice, precum OuG 37/2020,
- costurile concrete ale crizei, pentru sistemul bancar, se vor vedea abia în 2021,
- riscul populismului se amplifică şi e de datoria noastră şi a media să le spunem oamenilor că datoriile le-au fost AMÂNATE nu ŞTERSE,
- e de aşteptat să apară probleme în 2021 în ceea ce priveşte clienţii persoane fizice cu educaţie financiară redusă, dar şi clienţii IMM de genul afacerilor de familie, mai ales a celor cu caracter sezonier.
Emilian Bituleanu, CEO Libra Internet BANK:
banca noastră e binecunoscută pentru apetitul deosebit în ceea ce priveşte tehnologia şi canalele alternative,- am testat cu toţii cu succes lucrul de acasă, iar lucrurile au mers perfect,
- am optat pentru varianta 70% acasă -30% la birou, din solidaritate pentru oamenii noştti din sucursale care au fost în linia întâi pe toată perioada, la fel ca farmaciştii,
- a închide sucursalele este un lucru de neimaginat pentru noi, induferent de conjunctură,
- un proiect al nostru foarte bine primit de clienţii, semnătura electronică gratuită a devenit realitate de curând,
- am acceptat partea noastră de cost alcrizei pentru că, dacă un restaurant, de pildă, într-o astfel de situaţie, cum e criza sanitară, rămâne imediat fără venituri, noi trăim o perioadă din sold,
- circa 20% din soldul nostru de credite reprezintă acum credite amânate de la plată (situaţie similară sistemului)
- sperăm ca în 2021 un procent cât mai mic dintre aceste 20-25% amânate să devină neperformante,
- suntem pregătiţi pentru orice situaţie, lucrăm la un sistem de provizionare specufică ce va fi gata la 1 iulie,
- suntem solidar cu clienţii noştri din creditare dar în acelaşi tmp răspundem faţă de deponenţi şi faţă de acţionari,
- după criză vor apare schimbări în industrie dar şi in comportamentul clienţilor, şi trebuie să fim pregătiţi pentru aceste lucruri.
Liviu Fenoghen, director, CSALB
CSALB a stat la dispoziţia clienţilor şi în această perioadă ca şi înainte de declanşarea pandemiei în 24 de ore din 24, 7 zile din 7,- din 1008 cereri de conciliere primite în acest an, doar 24 au venit direct la sediu, câteva prin curier, în timp ce 99% au sosit prin inetrmediul mailului sau aplicaţiei noastre online,
- am sesizat în prima parte a crizei o atitudine de aşteptare din partea clienţilor, care au vrut să vadă cum se modifică legislaţia,
- activitattae CSALB s redinamizează în această lună, până acum primind 300 de cereri,
- sumele record tind să ia ochii publicului, dar ele nu spun totul despre activitatea noastră,
- o reducere de rată de la 400 de euro la 250, în cazul unui credit ipotecar, s-ar putea să dea la final o reducere mai mare decât ştergerea din sold de 42000 de euro sau 52000 de CHF,
- de la apariţia CSALB până azi au fost acordate prin relaţia bănci -clienţi concilieri în valoare de 3 miliaone de euro,
- noi nu vânăm recorduri, ci vrem doar să ne afcem bine treaba,
- nu ne dorim să fim în pielea celo care vin la noi cu cereri de conciliere, pentru că e clar că acei oameni au probleme,
- dacă după criză vor apare noi clienţi cu probleme, îi îndemnăm să vină întâi la noi, şi nu la instanţe de judecată.
COMMENTS