Modificările legislative recente în domeniul jocurilor de noroc au generat o serie de provocări economice pentru această industrie, determinând din ce în ce mai mulți organizatori să își înceteze sau să își restructureze activitatea.
În timp ce legiuitorul român și opinia publică s-au concentrat asupra reducerii deficitului bugetar și protecției jucătorilor vulnerabili, organizatorii de jocuri de noroc au fost nevoiți să își reevalueze strategiile financiare și operaționale pentru a face față noilor reglementări.
Noi provocări pentru organizatorii de jocuri de noroc
Modificările intervenite ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 82/2023 și a Legii nr. 107/2024 cu privire la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc au vizat în principal majorarea taxelor, condiționarea acordării licenței de înmatricularea sau existența unui sediu permanent în România și interzicerea exploatării jocurilor de noroc de tip slot-machine în localitățile cu o populaţie mai mică de 15.000 de locuitori.
Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai larg de reforme fiscale menite să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat, să reducă deficitul bugetar și să descurajeze participarea excesivă la jocurile de noroc. Cadrul de reglementare este într-o continuă schimbare, iar Ministerul Finanțelor a publicat în 20 iunie 2024 un nou proiect legislativ cu un impact major.
Din nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență nr. 82/2023 înțelegem că autoritățile urmăresc o creștere de până la 40% a veniturilor colectate la bugetul de stat, care va permite alocarea unor fonduri pentru activități și programe de prevenire și tratare a dependenţei de jocuri de noroc.
Astfel, prin Ordonanța de Urgență nr. 82/2023, taxele percepute pentru activităţile din domeniul jocurilor de noroc au crescut considerabil, în unele cazuri fiind chiar și de o sută de ori mai mari. Unele dintre cele mai răsunătoare majorări au fost reprezentate de taxa de licență pentru jocurile tip slot-machine (de la 75.000 Euro la 150.000 Euro anual), taxele minime aferente autorizației de exploatare pentru jocurile de noroc la distanță (de la 115.000 Euro, respectiv 120.000 Euro, la 400.000 Euro anual), precum și contribuția anuală a organizatorilor de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I (de la 5.000 Euro la 500.000 Euro).
Creșterea substanțială a taxelor și limitarea teritorială a activității de exploatare a jocurilor de noroc au fost contestate de numeroși operatori economici și de asociații reprezentative din industrie, care au susținut că aceste măsuri sunt discriminatorii și menite să favorizeze marii operatori, în detrimentul operatorilor mici și mijlocii, care nu își vor permite să achite noile taxe și vor fi nevoiți să-și închidă afacerile.
Cu toate acestea, decizia unor organizatori de a-și înceta activitatea s-a dovedit, în sine, una extrem de costisitoare. Prin raportare la obligația organizatorilor de a achita, după încetarea activității, diferenţa rămasă de plată din taxa anuală aferentă autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, numeroși organizatori se regăsesc în imposibilitatea de a plăti taxele impuse prin deciziile de încetare a activității, emise de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
În acest context, tot mai mulți organizatori optează pentru contestarea deciziilor ONJN și a proceselor-verbale prin care sunt stabilite sumele datorate, înaintând plângeri prealabile în fața ONJN și fiind determinați să acționeze în fața instanțelor judecătorești pentru anularea obligațiilor de plată excesive, impuse ca urmare a încetării activității de jocuri de noroc.
Multe astfel de cereri sunt încă pendinte, iar anumite instanțe din țară au statuat în favoarea organizatorilor, în sensul că taxele datorate de către organizatorii de jocuri de noroc au la bază desfășurarea unei activităţi generatoare de venit, aceștia neputând fi obligați la plata taxelor în cazul în care veniturile nu au fost, de fapt, obţinute.
Asemenea acțiuni în instanță evidențiază divergențe tot mai profunde și frecvente între organizatorii de jocuri de noroc și ONJN. De altfel, ultimul raport de activitate publicat de ONJN precizează că, din punct de vedere cantitativ, ponderea cea mai mare în ceea ce privește asigurarea reprezentării în fața instanțelor judecătorești o au „dosarele având ca obiect plângeri contravenționale formulate de persoane juridice sancționate pentru nerespectarea dispozițiilor legale speciale ce reglementează domeniul jocurilor de noroc, care au fost înregistrate în anii anteriori și apoi acțiuni având ca obiect anulare decizii/suspendare acte/efecte acte administrative (decizii).”
Pe de altă parte, majoritatea organizatorilor de jocuri de noroc aleg să își continue activitatea, căutând soluții pentru a se adapta noului context legislativ. Conform unor comunicate de presă transmise de Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) în ultimul an, companiile în domeniu „investesc în supravieţuire”, peste 60% fiind companii autohtone mici și mijlocii.
În contextul neclarităților legislative, în data de 20.06.2024 a fost publicat un Proiect de OUG pentru modificarea Ordonanței nr. 77/2009 potrivit căruia operatorii nu mai datorează diferența de taxă anuală dacă renunță la licență ca urmare a neîndeplinirii condițiilor de exploatare, și vor beneficia de restituirea anumitor sume achitate pentru aparate de tip slot-machines.
Rămâne de văzut dacă acest Proiect de OUG va veni în întâmpinarea unei inevitabile restructurări a industriei, față de principalul deziderat al organizatorilor de jocuri de noroc de a beneficia de o reglementare predictibilă, transparentă, orientată spre atingerea unui echilibru între generarea de venituri la bugetul de stat, profitabilitatea afacerilor și responsabilitatea socială.
Autori:
Mateea Codreanu, Partner, Mușat & Asociații
Diana Anghel, Associate, Mușat & Asociații
COMMENTS