Florin Dănescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, a declarat, cu ocazia seminarului „Un weekend cu presa economică – Colocviile Pieţei Financiare „Florin Petria”, ediţia a IV-a”, că băncile au amânat până în ultimul moment reducerea personalului, în cadrul procesului inevitabil de restructurare.
„Să nu uităm că sistemul bancar a lăsat ca decizie de ultimă instanţă restructurarea costului cu angajaţii, s-au tăiat orice alte cheltuieli până acum, când se pune mai acut problema restructurării de personal din perspectiva volumului de piaţă”, a spus Dănescu.
Conform datelor prezentate de BNR, în 2012 şi-au pierdut locul de muncă 4.000 de bancheri, numărul total al angajaţilor din bănci scăzând la 5.700 de oameni. În ultimii 4 ani de criză, un număr de 9.000 de bancheri au fost restructuraţi de băncile româneşti.
El a prezentat dilema majoră actuală a băncilor, şi anume poziţionarea între nevoia de creditare a economiei şi forţele care acţionează contrar.
Dacă se face o analiză strategică la nivel industrial, pilonii pe care se bazează industria bancară sunt reţeaua şi capitalul, reputaţia în piaţă şi oamenii. Aceşti trei piloni, în funcţie de calitatea, cantitatea şi istoria lor, determină capacitatea organizaţională a industriei sau companiei, corelarea între modelul de business şi modelul operaţional al băncii.
Astfel, avantajul competitiv al unei bănci mari se bazează pe economia de scară, în timp ce o bancă mică se va concentra pe operaţiuni de nişă sau pe relaţiile cu clienţii.
Capitalurile au o limitare consistentă, e clar că reţeaua se restrânge, ceea ce nu susţine nevoia de mai multă creditare. Pe de altă parte, percepţia faţă de bănci este negativă şi deja durează de o vreme, lăsând sechele reale de comunicare şi de percepţie, aşadar nici acesta nu avantajează băncile. Iar la nivelul oamenilor, vorbim din păcate de concedieri.
În concluzie, toţi cei trei piloni care susţin o bancă sunt afectaţi în momentul de faţă, ceea ce conduce la o strategie destul de contradictorie. „Noi practic suntem puşi în situaţia în a decide să creştem creditarea, fără a avea resursele necesare, atât din punct de vedere al percepţiilor cât şi al volumelor”, adaugă Dănescu.
COMMENTS