„Traversăm un climat economic cu provocări importante. Sistemul bancar a menținut un nivel ridicat al creditării. Mai mult, în ultimii ani, inclusiv în anul 2022, băncile au fost solidare la un nivel extrem de amplu cu clienții. Românii trebuie să înțeleagă importanța economisirii și să deprindă acest comportament. Educația financiară ar trebui să devină, și din acest motiv, o prioritate pentru România. băncile urmăresc transformarea modelului de afaceri propriu spre un model cât mai verde, de la promovarea soluțiilor digitale la adoptarea unui model responsabil de utilizare și consum a energiei și a apei și reducerea amprentei generale de carbon a propriilor activități” spune președintele executive al ARB, florin Dănescu.
Cum apreciați anul 2022 din punctul de vedere al activității și rezultatelor sistemului bancar românesc? Cum a fost prima parte a anului curent, în contextul persistenței tensiunilor geopolitice și a mixului inflație – dobânzi ridicate?
Anul 2022 a fost unul de consolidare a sistemului bancar din România. Fie că vorbim de valoarea totală a activelor, de indicatorul de solvabilitate sau de rata neperformanță, și lista poate continua, evoluțiile au fost unele pozitive. Acestea au fost înregistrate într-un context dificil, marcat de războiul din Ucraina și consecințele sale directe, de creșterea prețurilor la energie care a pus o presiune ridicată deopotrivă pe mediul economic și pe cel social și de nivelul ridicat al inflației, pentru a enumera doar câteva din provocările anului 2022. Extrem de important este și că sistemul bancar a menținut un nivel ridicat al creditării. Creditele noi acordate de bănci, în anul 2022, au fost de 126,7 miliarde lei, în creștere cu peste 14% comparativ cu nivelul din anul 2021.
Începutul anului curent a continuat în aceeași direcție. Inclusiv volumul total al creditării s-a menținut pe un trend ascendent, chiar dacă în cazul segmentului creditelor acordate gospodăriilor s-a înregistrat într-adevăr un mic recul. Trăgând linie, este o veste bună că sistemul bancar a continuat să finanțeze în toată această perioadă economia și gospodăriile, susținând creșterea economică, în paralel cu consolidarea principalilor săi indicatori de performanță.
Nu trebuie neglijat nici că în ultimii ani, inclusiv în anul 2022, băncile au fost solidare la un nivel extrem de amplu cu clienții aflați în dificultate. Implementarea moratoriilor la plata ratelor bancare a fost însoțită de adoptarea de măsuri individuale de sprijin. Nu doar că nu am cerut umbrela înapoi în timpul ploii, ci dimpotrivă, am mai asigurat încă una pentru clienții noștri, astfel încât să depășească cu bine această perioadă.
Auzim din ce în ce mai des faptul că economia și sistemul bancar românesc au demonstrat și demonstrează reziliență: cum s-ar traduce aceste lucruri?
Reziliența înseamnă capacitatea de a face față la situații de stres puternic, de a depăși cu bine situații dificile, așa cum a fost și în perioada pandemică. Băncile au continuat să funcționeze, să crediteze, nu au solicitat ajutor, ci dimpotrivă au fost ele active și prezente pentru a susține clienții aflați în dificultate. Tot acest context al ultimilor ani a fost unul de testare concretă a rezilienței sistemului bancar, și acesta a fost depășit cu bine. Faptul că am reușit chiar și în acest context să creștem gradul de solvabilitate și să ținem sub control, chiar să reducem nivelul de neperformanța, constituie cu atât mai mult un rezultat deosebit.
Un alt plus care trebuie semnalat, tot ca dovadă a rezilienței sectorului bancar românesc, este modul în care am reușit să impulsionăm și mai mult procesul de digitalizare în perioada pandemică. Era un trend pe care ne înscrisesem puternic ca sector încă înainte de anul 2020. Ulterior investițiile pe această coordonată au fost chiar accelerate, ceea ce ne-a permis să continuăm să ne transformăm pe mai departe ca model de afaceri, venind și mai aproape de clienți și făcându-le și mai facilă utilizarea produselor și serviciilor bancare.
Riscurile cu care se confruntă bankingul continuă să persiste/escaladeze și să se diversifice (să nu uităm nici faptul că urmează un an electoral). Cum vedeți managerierea acestora, atât ca bancher cu vastă expertiză cât și ca președinte executiv al ARB?
Întotdeauna vor exista, ca în orice domeniu de activitate, posibile riscuri pe care trebuie să le avem în vedere. Evoluțiile economice locale și de la nivel european, contextul politic național pre și electoral, războiul din Ucraina sunt doar câțiva din principalii factori de risc, într-o ordine aleatorie. Și nu sunt singurii. Vestea bună este, așa cum menționam și anterior, că sistemul bancar românesc este unul solid și rezilient. Cifrele și practica ultimilor ani, într-un context dificil, susțin această afirmație. În plus, fiecare bancă își dezvoltă propriile politici și mecanisme de monitorizare, evaluare și adresare a acestor riscuri în cazul și în funcție de gradul de materializare a lor.
Reprezentanții BNR ne-au dat vești bune despre semaforul EBA: suntem pe verde la toate capitolele, în condițiile în care state cu economii dezvoltate au toate culorile. Ce pot face băncile pentru a menține la nivel de *verde* indicatori precum NPL sau cost/income?
Există două faze importante care influențează gradul de neperformanță, dacă ne referim strict la relația dintre bănci și clienți. Prima fază are loc la contractarea împrumutului, când se agreează volumul creditului, nivelul ratei și toate condițiile contractuale. Aici, este extrem de pozitiv că atât băncile au crescut atenția și focusul în a sprijini viitorul debitor să aibă o abordare cât mai realistă și responsabilă în asumarea unui grad sustenabil de îndatorare. În același timp și oamenii au învățat atât din exercițiul crizelor economice traversate în trecutul relativ recent de România, ca și din expunerea la diferite mesaje de educație financiară, ale sistemului bancar, ale mass media și formatorilor de opinie. Ei au ca atare o abordare mult mai analitică și echilibrată. A doua fază importantă are loc pe durata derulării contractului. Aici pot apărea situații neprevăzute și obiective care să crească riscul de neperformanță. Iar instituțiile bancare și-au demonstrat deja deschiderea în a găsi soluții individuale pentru a își susține clienții în astfel de momente. Ce trebuie să facem pe mai departe? Să menținem aceste evoluții, care iată au condus la o evoluție de apreciat a scăderii nivelului de neperformanță în ultimii ani. Toate aceste elemente țin cum spuneam la început strict de relația dintre bănci și debitori. Mai există desigur o multitudine de factori, precum cei economici generali, precum inflația, a căror evoluție influențează atât gradul general de presiune financiară al debitorilor, cât și nivelul ratelor prin afectarea dinamicii indicatorilor din formulele de calcul a dobânzilor.
Ce credeți că se va întâmpla cu creditarea în cea de a doua jumătate a anului curent? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economică fragilă a României? Unde se va stabiliza prețul banilor și când?
Traversăm un climat economic cu provocări importante, în care la această oră nu știm ce noi măsuri de ordin fiscal vor fi luate și nu avem o analiză clară ca atare nici cu impactul lor la nivel economic și mai departe în plan social. Dacă inflația va continua trendul descendent, sigur că și nivelul dobânzilor la credite va avea o evoluție similară. Iar o astfel de evoluție sigur că va fi de natură să stimuleze creditarea. În același timp este importantă și evoluția economiei, a salariilor, a șomajului, a perspectivelor financiare pe care oamenii le au în perioada următoare și care pot juca un rol în susținerea sau, dimpotrivă, în limitarea creșterii creditării în a doua parte a anului.
Continuăm să avem la nivel sistemic un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar. Cum putem convinge românii să economisească în continuare și cum pot băncile fructifica aceste sume astfel încât să nu cădem în extrema unei solvabilități excesive, dăunătoare profitabilității?
Românii trebuie să înțeleagă importanța economisirii și să deprindă acest comportament. Educația financiară ar trebui să devină, și din acest motiv, o prioritate pentru România. Sper ca Strategia Națională de Educație Financiară să fie finalizată cât mai rapid, astfel încât să avem ca țară un cadru predictibil și unitar de promovare a educației financiare. În ce privește riscul solvabilității excesive, suntem totuși departe de un astfel de nivel. Repet creditarea a crescut ca volum total inclusiv în primul trimestru din acest an. A existat o frână pe anumite segmente, precum creditele pentru gospodării, dar în ansamblu volumul de credite a crescut. Ceea ce înseamnă că banii de la bănci ajung la companii, în economie și produc zi de zi efecte pozitive.
Care sunt demersurile la nivel de sistem bancar pe parte de sustenabilitate? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN?
Sistemul bancar prioritizează din ce în ce mai mult creditele verzi. Spre exemplu, în perioada mai – septembrie 2022, companiile au contractat împrumuturi verzi în valoare totală de 976 milioane lei. Compoziţia acestor împrumuturi verzi a fost dominată de creditul pentru clădiri verzi (42%), urmat de creditele pentru energie electrică şi sisteme de încălzire şi răcire (24%) şi cele pentru eficienţă energetică (13%). Conform estimărilor BNR, potențialul actual de îndatorare sustenabilă al firmelor pe segmentul verde de creditare este, de circa 15 miliarde lei.
Și pe segmentul populației, observăm o creștere a interesului pentru creditele bancare verzi, acestea fiind destinate achiziționării de clădiri verzi sau creșterii eficienței energetice, în ceea mai mare parte.
Ca și concluzie, creditarea verde este o piață care crește accelerat, iar instituțiile bancare evaluează și analizează în permanență domeniile și sectoarele în care soluțiile și certificările de sustenabilitate au o dinamică pozitivă.
În paralel, băncile urmăresc transformarea modelului de afaceri propriu spre un model cât mai verde, de la promovarea soluțiilor digitale la adoptarea unui model responsabil de utilizare și consum a energiei și a apei și reducerea amprentei generale de carbon a propriilor activități.
Pedala digitalizării rămâne apăsată la podea în sistemul bancar: până unde poate ajunge digitalizarea și al ce mutări să ne mai așteptăm?
Limitele până la care poate ajunge digitalizarea sunt pe de o parte de natură tehnică, avansăm pe cât permit tehnologiile actuale, și pe de altă parte de natură normativă, zona serviciilor bancare fiind una dintre cele mai strict reglementate. În rest, tot ce ține de bănci s-a întâmplat și se va întâmpla. Progresul este cred deja evident pentru oricine și România poate fi privită ca un model internațional de bune practici în ce privește digitalizarea sectorului bancar. Au exista și sunt derulate în continuare investiții majore pe această coordonată, au fost realizate parteneriate cu fintech-uri, au fost achiziționate de bănci și integrate fintech-uri. Digitalizarea este fără îndoială un motor important al transformării noastre ca industrie, așa cum subliniam și mai devreme, o transformare care ne permite să venim mai aproape de clienții noștri și să răspundem favorabil așteptărilor lor.
Eforturile băncilor pe linia creșterii nivelului de educație financiară, indispensabilă unui banking performant dar și eficient, nu sunt deloc de neglijat: care au fost cele mai recente demersuri ale ARB pe această linie?
Creșterea gradului de educație financiară și digitală reprezintă unul dintre piloni principali ai activității ARB. Avem ca atare o agendă extrem de activă și diversă de proiecte de educație financiară. ARB, alături de BNR și ASF au acreditat la Ministerul Educației, prin Institutul Bancar Român, singurul curs de educație financiară pentru profesorii de Educație Socială, materie obligatorie care se predă în clasa a VIII-a. De asemenea, împreună cu BNR, ASF, Ministerul Educației și Ministerul Finanțelor, am lansat platforma de educație financiară www.edu-fin.ro, care funcționează ca o bază de date a proiectelor de educație financiară din România și care conține și sfaturi practice pentru cei care vor să își îmbunătățească nivelul de educație financiară. ARB, Poliția Română și Directoratul Național de Securitate Cibernetică au lansat anul trecut platforma sigurantaonline.ro, prin care urmărim creșterea gradului de educație digital. La aceste demersuri se adaugă concursurile de educație financiară sub egida European Money Quiz, cursuri online de educație financiară pentru pregătirea profesorilor care predau disciplina opțională de educație financiară și programul de educație financiară Tabăra Urbană pentru elevi de 12-15 ani care este organizat în acest an în 13 orașe la nivel național. Iar lista de exemple poate continua.
Cum comentați recentele dezvoltări ala BVB și cum vedeți conlucrarea dintre piața de capital și cea bancară în folosul dezvoltării economiei?
Dezvoltarea pieței de capital din România și impulsul dat în acest sens de listarea recentă a Hidroelectrica înseamnă vești bune pentru România și pentru potențialul ei de a se poziționa de o manieră atractivă, generatoare de interes, pe radarele marilor investitori străini. Piața de capital și sectorul bancar au în comun capacitatea sistemică de a oferi resurse financiare, diferite ca mecanism, pentru mediul economic și pentru investitori. Din acest punct de vedere ambele susțin în final creșterea economică și au un aport astfel la progresul societății în ansamblu.
COMMENTS