„Anul trecut au existat foarte puține industrii care au performat, în timp ce altele au avut activitatea blocată timp de luni de zile sau au funcționat, dar la un nivel redus. E important că sistemul bancar și-a menținut soliditatea, și nu doar că a funcționat fără sincope, dar a reușit să asigure în continuare finanțarea economiei și a gospodăriilor, volumul total al creditelor noi acordate în anul 2020 fiind mai mare decât cel de la nivelul anului 2019. Iar evoluțiile din acest an aduc perspectivele unei evoluții favorabile a industriei bancare, în linie cu trendul general al economiei românești”, spune Florin Dănescu, Președinte executiv al ARB.
Cum ați aprecia evoluția sistemului bancar în primul semestru din 2021: care ar fi punctele tari, și care ar fi punctele slabe, la acest moment?
Evoluția sistemului bancar în acest an este una pozitivă și confirmă angajamentul industriei bancare ca principal finanțator al economiei. Creșterea creditării, atât a companiilor cât și a populației, în contextul crizei pandemice demonstrează, încă o dată, că industria bancară din România oferă economiei o umbrelă și când este soare, dar și când plouă. Datele BNR confirmă la nivelul lunii martie o consolidare a activelor nete totale ale sistemului bancar, cu peste 10% raportat la luna martie din 2020. Indicatorul de solvabilitate este și el de peste 3 ori mai mare decât nivelul recomandat și în creștere cu peste 20% față de luna martie a anului trecut, chiar dacă pe o reducere marginală față de luna decembrie a anului trecut. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se situează la un nivel foarte bun și pe un trend crescător. În zona evoluțiilor mai puțin favorabile se situează o ușoară creștere a ratei creditelor neperformante, de la 3,83% la finalul anului trecut la 3,94% în luna martie a acestui an. Este o evoluție care era anticipată și care trebuie monitorizată cu mare atenție în continuare în contextul contradictoriu al revenirii puternice a economiei mixată cu evoluția inflației și a eventualității unui val 4 al pandemiei.
Cu ce probleme se confruntă sistemul bancar la acest moment, legate mai ales de partea legislativă? Simțiți că odată trecute episoadele electorale a mai scăzut și presiunea?
Așteptarea sistemului bancar în ceea ce privește activitatea de legiferare a domeniului a fost întotdeauna legată de predictibilitate și de evitare a unor politici publice viciate de populism care ridică bariere artificiale în calea finanțării României, cu efecte negative pe termen lung care în final se răsfrâng împotriva consumatorului de produse bancare, fie el persoană fizică sau juridică. În ultima perioadă, au fost făcuți pași importanți spre o astfel de normalitate. Nu mai suntem în situația de a ne raporta la o paletă consistentă de inițiative normative care să țintească de o manieră negativă sectorul bancar, așa cum a fost cazul pentru mai mulți ani consecutivi. Normalitatea nu va fi atinsă doar prin eliminarea politicilor anti finanțare, ci și prin trecerea la o nouă etapă esențială, și anume acordarea unei atenții sporite și a unei preocupări crescute a decidenților politici și instituționali spre a promova inițiative care să genereze un impact pozitiv pe piață, pe coordonate precum digitalizarea în zona bancară sau creșterea intermedierii financiare. Pe oricare din aceste direcții, un progres cât mai rapid ar fi în beneficiul dezvoltării consumatorilor finali și al economiei românești.
Dintr-o recentă discuție într-un cerc de bancheri a reieșit ideea că e foarte greu să asiguri la momentul actual forță de muncă pentru sistemul bancar, mai ales pentru poziții de front-office. Care ar fi situația și cum se poate rezolva?
Problema disponibilității calității și cantității forței de muncă este una foarte veche și care s-a acutizat continuu. Rezolvarea unei astfel de probleme este extrem de complexă și de termen lung, cât timp cauzele sunt diverse și țin atât de lipsa unor strategii integrate la nivel național, dar și de componente culturale ale societății romanești. Companii din diferite domenii se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți privind găsirea forței de muncă necesare pentru derularea operațiunilor curente sau pentru susținerea unor investiții viitoare. Ne putem referi la problema forței de muncă chiar ca la o problemă cronică a ultimilor ani pentru mulți investitori. În ceea ce privește sectorul bancar, deși identificarea forței de muncă necesare se face cu anumite dificultăți în diferite situații, problema este mai puțin resimțită la nivelul întregii industrii. Pe de o parte, există un grad mai ridicat de loialitate al salariaților comparativ cu alte industrii, aceștia construindu-și cariere pe termen lung în industria bancară, iar pe de altă parte, progresul digitalizării permite reducerea presiunii pe zona de front – office la care făceați referire și utilizarea acestei forțe umane pentru alte activități în cadrul instituțiilor bancare.
Putem trage o linie de sumar la finele primului semestru în ceea ce privește costurile crizei pentru bănci?
Criza financiară de la finalul primei decade a anilor 2000 a provocat un moment de resetare a sistemului bancar, în sensul eficientizării practic a fiecărei componente de activitate. Drept urmare, sistemul bancar a devenit mult mai rezilient de la acel moment în fața oricărui șoc ulterior. De aceea, chiar dacă, desigur, am înregistrat anumite efecte negative pe fondul crizei pandemice din anul 2020, nu vorbim de costuri profunde și cu impact pe termen lung. Da, pe parcursul anului trecut, rentabilitatea activelor și a capitalului la nivelul întregului sistem bancar au înregistrat scăderi semnificative. Este însă o evoluție firească și nu este singulară la nivelul economiei. Anul trecut au existat foarte puține industrii care au performat, în timp ce altele au avut activitatea blocată timp de luni de zile sau au funcționat, dar la un nivel redus. E important că sistemul bancar și-a menținut soliditatea, și nu doar că a funcționat fără sincope, dar a reușit să asigure în continuare finanțarea economiei și a gospodăriilor, volumul total al creditelor noi acordate în anul 2020 fiind mai mare decât cel de la nivelul anului 2019. Ne-am întărit relațiile cu clienții noștri, cu partenerii noștri, și cred că acest câștig valorează pe termen lung mai mult decât scăderile de rentabilitate de anul trecut. Iar evoluțiile din acest an aduc perspectivele unei evoluții favorabile a industriei bancare, în linie cu trendul general al economiei românești.
Un sistem bancar nu poate creste sănătos fără clienți bine informați. Ce se poate face pentru creșterea nivelului de educație financiară? Ce a mai întreprins ARB pe această linie?
Demersurile de îmbunătățire a gradului de educație financiară reprezintă una din principalele coordonate de acțiune ale ARB. În acest an, am lansat platforma de educație financiară www.edu-fin.ro. alături de BNR, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor și ASF, cosemnatarii Acordului de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și pentru elaborarea Strategiei Naționale de Educație Financiară, din anul 2018. Platforma funcționează atât ca o bază de date în care pot fi înregistrate toate proiectele de educație financiară ale oricărei entități, cât și ca o formă interactivă de furnizare de sfaturi practice pentru persoanele care doresc să își dezvolte cunoștințele financiare. Lansarea platformei reprezintă un nou pas în procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Educație Financiară, a cărei primă formă am încredere că va fi lansată spre consultare până la finalul acestui an. Am derulat de asemenea noi acțiuni de comunicare prin intermediul platformei Dreptul la banking, am susținut cursuri de educație financiară pentru profesorii care predau Educație socială în școli și am organizat concursuri de educație financiară pentru elevi. Datorită agendei active pe care o susținem în domeniul educației financiare, ARB a fost de altfel acceptată în această primăvară ca membru afiliat al OCDE – Rețeaua internațională de educație financiară. Ne propunem să valorificăm de pe această poziție expertiza și know how-ul de la nivelul OCDE în zona educației financiare, prin identificarea de noi inițiative și proiecte viitoare pe care să le susținem în România. Rămânem convinși că educația financiară este un obiectiv fundamental pentru ARB, cât timp educația financiară este o componenta a educației în general, iar educația este astăzi echivalentul libertății.
Cum vedeți evoluția creditării? Dar evoluția ratelor dobânzii (la credite și depozite) în lei și euro, în condițiile în care Fed e din ce în ce mai presată de inflație să normalizeze politica monetară?
Creșterea creditării în perioada pandemiei a dovedit, fără drept de tăgadă, că misiunea industriei bancare este cea de a susține economia României și pe vreme bună și pe vreme rea. Evoluția pandemiei de Covid-19 și reintroducerea unor eventuale restricții în perioada de toamnă – iarnă ar putea avea un impact negativ asupra dinamicii creditării și, din acest motiv, persistă un anumit grad de impredictibilitate. În ceea ce privește evoluția ratelor dobânzilor la credite și depozite, atât în lei, cât și în euro, sigur că sunt importante deciziile care vor fi luate de instituțiile de reglementare naționale, respectiv europene. Este posibil să asistăm pe viitor la o creștere față de minimele actuale, însă de o manieră moderată. Trebuie să amintesc însă că motorul reducerii prețului creditării și al marjelor industriei nu este dat în principal de factorii externi, ci de creșterea disciplinei financiare, eliminarea barierelor legislative și creșterea gradului de predictibilitate, susținerea unei structuri a companiilor mai sănătoase din punct de vedere al echilibrului și disciplinei financiare etc. Indiferent de evoluțiile piețelor și politicilor economice, fie pe termen scurt sau pe termen lung, România trebuie să își propună ca deziderat creșterea intermedierii financiare, asigurându-și pentru viitor un parteneriat solid și predictibil cu sectorul bancar – finanțatorul României.
Ce așteptări aveți privind evoluția NPL? Pot fi ele ținute sub control odată ridicate moratoriile și mărite ratele dobânzilor?
Avem pentru moment o creștere a ratei de neperformanță față de finalul anului trecut. Este însă o creștere marginală așa cum subliniam și mai devreme. Finalizarea perioadei moratoriilor și o eventuală creștere a ratei dobânzilor pot constitui factori favorizanți pentru o presiune în sens ascendent a ratei de neperformanță. Totuși, depășirea perioadei de vârf a crizei sanitare, reluarea activităților economice, rata redusă a șomajului, trendul crescător al salariului mediu net pe economie, chiar dacă cu unele fluctuații, sunt exemple de elemente care ne pot da și anumite argumente pentru care o creștere a ratei de neperformanță pe mai departe ar putea să fie redusă. Evoluția viitoare a neperformanței este legată de felul în care va evolua politica macro, a administrării deficitelor astfel încât să primeze decizia economică în detrimentul unor abordări populiste. Având această înțelegere, industria bancară și-a crescut expunerea chiar și în această perioadă plină de riscuri. Unul dintre riscurile centrale a fost încă de la început cel al creșterii neperformanței și, în acest sens, industria bancară a solicitat eliminarea unor bariere, precum cel al plafonului de deductibilitate de 30% pentru creanțele cesionate.
Cum poate fi transformată criza sanitară în oportunitate de dezvoltare pentru bănci și redirecționare a economiei către o creștere sustenabilă? Cum se vede viitorul României?
Cu multe zeci de ani în urmă, au apărut teorii cu privire la transformarea pericolelor în oportunități, abordările SWOT, SWOT – TOWS, etc. În practică însă, nu toate pericolele pot fi transformate în oportunități. Totuși, pot apărea oportunități prin crearea unui cadru normativ care să permită accelerarea digitalizării în domeniu. Sistemul bancar este în eșalonul fruntaș la nivelul economiei românești în ceea ce privește dezvoltarea de soluții digitale. Criza sanitară a arătat beneficiile investițiilor semnificative care au fost făcute la nivelul sistemului bancar pe această coordonată. Pentru a putea avansa și mai mult, anumite modificări normative sunt necesare și sper că, pe fondul efectelor crizei sanitare, va exista o agendă activă în acest sens a decidenților politici. Fructificarea revenirii încrederii în industria bancară este o oportunitate strategică. Nivelul de expertiză al industriei ar putea să fie astfel folosit consecvent la definirea politicilor economice.
Cum va ieși sistemul bancar din această criză pandemică? Este el pregătit pentru mult trâmbițata „mamă a tuturor crizelor”, de care vorbesc unii economiști?
Pentru a ieși din această criză, industria bancară a fost singura industrie care a oferit și nu a cerut. O ieșire fără șocuri prea mari din criză depinde însă de factorii externi industriei bancare. Ne uităm pe de-o parte la criză și vedem că industria are deja experiență și reziliență în felul în care a surmontat până acum evoluțiile negative și impredictibile, iar pe de altă parte ne uităm la industrie și vedem o stare de stabilitate financiară și de reziliență a sistemului cu mult mai puternice decât în trecut. De aceea, întrebarea pe care mi-o pun eu nu este dacă industria bancară este pregătită, ci cât de pregătiți suntem împreună, economie, societate, decidenți pentru a ieși din aceasta criză cât mai repede și cât mai sănătoși fizic, psihic și economic.
Material publicat în ediţia specială dedicată Bancherilor de către Piaţa Financiară în luna septembrie.
COMMENTS