La nivelul ultimilor trei ani, cea mai mare parte a fondurilor cu profil monetar şi de instrumente cu venit fix au reuşit să obţină performanţe mai bune decât depozitele la termen cu capitalizare, în timp ce în ultimul an, aproape toate fondurile (inclusiv cele diversificate şi pe acţiuni) au oferit randamente peste depozitele bancare. Pe un orizont de timp de cinci ani există însă doar cinci fonduri care au depăşit sau care se aproprie de randamentul nominal de 51.5%, adus de clasicul depozit la termen cu capitalizare.
Ultimul an de zile arată foarte bine pentru întreaga industrie a fondurilor din punctul de vedere al randamentelor scriptice oferite, puţine fiind fondurile care nu au depăşit un nivel de 5,5%, atât cât ar fi orientativ nivelul randamentului nominal accesibil prin intermediul unui depozit la termen cu capitalizare.
Cea mai utilă referinţă practică în ceea ce priveşte performanţa fondurilor monetare şi de obligaţiuni este reprezentată de câştigul pe care l-ar fi adus plasamentul într-un depozit bancar cu capitalizare aferent perioadei de calcul. În acest sens, am utilizat rata medie a dobânzii plătită de bănci pe termen de minimum o lună şi de maximum trei luni la depozitele în sold ce a fost calculată de BNR. Astfel, am obţinut valori de referinţă de 5,5% pentru ultimul an, 21,5% pentru ultimii trei ani şi respectiv 51,5% pentru ultimii cinci ani, aceste randamentele nominale având ca referinţă luna ianuarie 2013.
Cele mai importante fonduri româneşti cu risc scăzut, care concentrează mai mult de 85% din expunerea persoanelor fizice în organisme de plasament colectiv, adică BCR Obligaţiuni, Raiffeisen RON Plus sau Raiffeisen Euro Plus (cu un randament de 12,5% în euro pentru ultimii trei ani), se dovedesc competitive din punctul de vedere al rentabilităţilor oferite (peste clasicul depozit bancar) şi, ca atare, îşi păstrează atuurile de a-şi spori audienţa în continuare beneficiind de interesul mai mare al populaţiei de a căuta randamente peste cele ale depozitelor bancare. Aşa cum se observă în tabel, există însă şi alte fonduri cu risc scăzut (Certivest Obligaţiuni, Certinvest Tezaur, OTP Obligaţiuni) care au depăşit, ca randamente scriptice oferite pe anumite perioade de timp, fondurile mari şi, ca atare, merită să fie luate în calcul de investitori. Oricum ar fi însă, aproape toate fondurile cu plasamente monetare şi pe obligaţiuni au fost mai performante decât depozitul bancar şi acest lucru reprezintă un detaliu important pozitiv pentru organismele de plasament colectiv în actualul context de piaţă.
Alegerea momentului investiţiei rămâne esenţială
Câştigurile aduse de instrumentele de economisire cu risc scăzut reprezintă desigur o referinţă şi pentru fondurile cu risc mai ridicat, care ţintesc pe termene lungi de timp să ofere randamente medii anualizate peste variantele de economisire cu risc scăzut. Acest lucru nu se verifică însă în statisticile ultimilor cinci ani, în condiţiile în care crahul bursier din ultimul trimestru din 2008 a făcut ca ajustările indicilor Bursei de Valori Bucureşti să fie substanţiale şi încă departe de a fi recuperate, aşa cum este cazul unor pieţe dezvoltate, unde indici precum S&P 500 sau DAX sunt relativ aproape de maximele atinse înainte de declanşarea crizei de încredere de pe pieţele financiare.
Nici dacă avem în vedere ultimii trei ani nu se înregistrează randamente atrăgătoare, în condiţiile în care indicii BVB au marcat performanţe modeste, respectiv indicele BET a crescut cu 8,3%, iar indicele BET-FI s-a ajustat cu 3,3%. Se cuvine însă a fi observat faptul că în cazul fondurilor diversificate şi pe acţiuni, esenţial este momentul alegerii investiţiei, cea mai bună perioadă fiind întotdeauna după ajustări mari ale pieţelor de acţiuni, precum a fost crahul bursier din 2008. Cu alte cuvinte, pentru cei ce au avut curaj să achiziţioneze acţiuni sau fonduri cu risc peste medie în primul semestru din 2009, randamentele arată foarte bine corespunzător unui orizont investiţional de 3,5-4 ani.
Din punctul de vedere al performanţelor fondurilor cu risc ridicat (în special ale celor pe acţiuni), este foarte interesant şi util de urmărit variabilitatea acestora pe diferite perioade de timp. Spre exemplu, pentru orizontul de timp reprezentat de ultimii cinci ani, fondul Raiffeisen Prosper ar fi cel mai performant, cu o scădere de 20%, în timp ce în ultimii trei ani acesta a afişat o creştere de 4,6%, sensibil mai mică decât BCR Expert, care, cu o creştere de 12,4%, ar fi cel mai performant fond în perioada menţionată. Mai mult decât atât, la nivelul ultimului an, fondul Raiffeisen Benefit a fost depăşit atât de BCR Expert, cât şi de Raiffeisen Acţiuni, un alt fond pe acţiuni al grupului Raiffeisen ce este dedicat exclusiv pieţei româneşti.
Ca atare, primul şi cel mai important lucru când analizăm performanţa unor fonduri cu risc ridicat este să înţelegem că astfel de clasamente au o variabilitate ridicată de la o perioadă la alta. Un fond care a avut o performanţă foarte bună într-un an probabil nu va mai fi pe primul loc în anul următor. Dar foarte probabil acesta va avea o performanţă rezonabilă sau superioară raportată la media fondurilor categoriei din care face parte pe o perioadă relevantă de timp. Acest din urmă aspect, performanţa raportată la fondurile cu caracteristici similare, este esenţial în monitorizarea unui fond pe termen lung.
Cele mai competitive fonduri le vom descoperi atunci când le analizăm performanţele pe un termen mai lung de timp, demers obligatoriu când ne uităm la cele diversificate şi pe acţiuni, care presupun în principiu un orizont investiţional de minimum trei ani. De asemenea, un alt indiciu al succesului unui fond îl reprezintă dinamica în timp a activelor nete şi a numărului de investitori, ce ar trebui să fie utilizată drept criteriu de selecţie.
Fondurile pe indicii bursieri ar merita mai multă atenţie
Ultimul an de zile mai atrage atenţia că, în rândul fondurilor de acţiuni, cele mai performante au fost cele care replică indici bursieri, adică fondurile Certinvest pe indicii BET, BET-FI sau BET-XT, sau fondurile BT pe indexul ROTX sau pe indicele ATX al bursei din Viena. Acestea au depăşit fondurile administrate activ şi se califică în instrument de expunere foarte bun pe piaţa acţiunilor pe termen lung. Se dovedeşte astfel că foarte puţine fonduri administrate activ reuşesc să bată indicii bursieri pe termen lung, ceea ce reprezintă un argument important pentru o atenţie mai mare către aceste variante de investiţie. În acest sens, este edificatoare performanţa pe diferite orizonturi de timp a fondului BT pe indicele ROTX, în ultimii cinci ani.
Un alt element interesant constă în randamentul fondului cu capital garantat Raiffeisen Confort, care a asigurat la nivelul ultimilor cinci ani un randament nominal al investiţiei de 50%, în condiţiile în care doar alte două fonduri l-au depăşit (BCR Obligaţiuni şi Certinvest Obligaţiuni), iar alte două s-au situat în apropiere (BRD Simfonia 1 şi Certinvest Tezaur). Reamintim că un depozit la termen cu capitalizare ar fi adus pentru ultimii cinci ani un câştig nominal de 51,5%. Practic, un astfel de produs protejează capitalul investit iniţial şi asigură accesul la un câştig superior instrumentelor cu venit fix, dacă pieţele de acţiuni evoluează pe un palier ascendent, asociat cu o volatilitate rezonabilă. Cum acest lucru nu a fost posibil, investitorii în fondul Raiffeisen au avut acces la câştigul asociat depozitului bancar clasic, fiind în acelaşi timp protejat împotriva materializării riscului de scădere a pieţei acţiunilor, care s-a şi produs efectiv în 2008.
COMMENTS