Prin organizarea celei de a cincea ediții a Forumului Economic Român, în data de 31 octombrie 2023, la Hotel Ramada North București, Sala Diamond 2, sub titlul „România Relevantă Regional: Competitivitate, Conformare, Cooperare”, Finmedia și revista Piața Financiară și-au propus să evidențieze, o dată în plus, capacitatea României de a se exprima coerent și consistent în context regional și global, de a evidenția și a exemplifica concret modul în care domeniile economice majore ale țării au funcționat și pot performa.
Bucurându-se de participarea unor vorbitori de excepție, vectori de opinie în diverse domenii cruciale pentru evoluția României, acoperind mediile interconectate de afaceri, al autorităților publice, academic și al societății civile, a cincea ediție a Forumului Economic Român a constituit un creuzet de gândire critică și creativă, dar mai ales aplicată, pragmatică. Dezbaterile de la Forum s-au desfășurat sub forma de paneluri și dialoguri orientate spre sectorul de business, spațiul central al valorii adăugate în economie. Companiile românești prezente au avut oportunitatea de a interacționa cu reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, cu întreprinzători și manageri, cu cercetători și jurnaliști, din țară și străinătate.
Radu Dudău, președintele Energy Policy Group, un think tank independent specializat în politici energetice și climatice, a moderat primul panel al FER, panelul de ENERGIE, unde vorbitori au fost analiști de top care reprezintă instituții extrem de reprezentative ale sectorului. Titlul panelului este sugestiv intitulat „Prioritățile României între securitatea aprovizionării, diversificarea resurselor și tranziția către net-zero emisii de carbon”. Acestea într-adevăr par a fi marile provocări ale următoarelor două decenii și jumătate, până în 2050, care este orizontul de timp de referință până la care continentul european și-a propus să ajungă la neutralitate climatică.
Keynote speaker-ul panelului, Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat, Ministerul Energiei și-a început discursul scoțând în evidență în primul rând creșterea capacității de producție a energiei din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon, eficiența energetică, în special, diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze naturale și cu gaz natural lichefiat, stocarea de energie, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport de energie electrică și de gaze naturale. „Energetic avem o fundație stabilă, din surse diversificate de energie, începând de la vechiul combustibil fosil care este cărbunele, petrolul, gazele naturale, biomasă, biogaz, hidro, nuclear, fotovoltaic”.
„Trecem printr-un proces de tranziție, probabil un pic mai accelerat, cu o decarbonizare a sistemului energetic, renunțarea, etapizat bineînțeles, la sursa de cărbune din producția de energie electrică. Dar aceasta nu se va face fără să punem altceva în loc. Avem proiecte în desfășurare pentru înlocuirea cărbunelui cu gazul natural, care este considerat combustibil de tranziție. Proiecte majore, cum sunt cele de la Iernut, unde vom dezvolta o capacitate de 430 de megawați, cu finalitate 2024. La Mintia dezvoltăm o capacitate de 1700 de megawați, cu finalitate 2026. La CE Oltenia, unde vom dezvolta o capacitate de 1235 megawati. Dar vreau să scot în evidență și proiectele viitoare pentru energia nucleară. Daca avem o stabilitate, printr-o maturitate a celor două unități de la Cernavodă, unitățile 1 și 2 cu experiență majoră, avem un proiect de dezvoltare a acestui sistem energetic nuclear cu unitățile 3 și 4, cu finalitate în anii 2030-2031 plus proiectul pilot care se va finanța și desfășura la Doicești în locul unei foste termocentrale pe bază de cărbune. Aceste reactoare de mici dimensiuni, SMR-uri în parteneriat cu Scala, care vor dezvolta 462 de megawați, putem spune că sunt proiecte care vor asigura până la urmă securitatea sistemului energetic național. Tot prin fondul de modernizare voiam să scot în evidență că au fost încheiate 9 contracte de finanțare cu Transelectrica pentru dezvoltarea sistemului energetic și modernizarea infrastructurii de transport a energiei electrice. Pot spune că toate aceste proiecte, dacă vor fi realizate în termenele stabilite, în anul 2027, atunci sunt convins că România va fi un hub energetic.”
Tranziția energetică este o șansă în a reașeza anumite elemente în ceea ce privește dezvoltarea economică, iar trendul global este, de neoprit, din punctul de vedere al doamnei Dana Dărăban, director general ACUE (Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie). Drumul este deja stabilit și ar trebui să ni-l asumăm și noi, pentru că este o așteptare a societății, doar viteza ar trebui pusă în discuție.
„Revin la ce e nevoie în sistemele de distribuție pentru a putea sprijini consumul noilor surse de energie. Avem nevoie de rețele, și trebuie să admitem, nu este o problemă doar a României, este o problemă a întregului spațiu european și, aș putea să spun, chiar și Statele Unite se confruntă, toți se confruntă cu această problemă. Rețelele au fost construite pe un anumit model, adică capacități foarte mari de producție, care, cu transport și distribuție, transferă către consumatori, pe suprafețe mari, această energie.
Schimbăm cumva această paradigmă. Mergem cât mai mult pe capacități mici, adică sursa de producție este cât mai aproape de consum. Trebuie să vedem cum facem acest transfer cât mai responsabil, cum asigurăm sursele necesare pentru întărirea rețelelor. Aș vrea să se înțeleagă că nu este o scuză a distribuitorilor, dar dacă nu știm din timp punctele în care ne dorim să facem, să spunem așa, încărcătoare de mașini electrice, aceste întăriri de rețele nu se pot face peste noapte. Deci planificarea la nivel de model de consum trebuie să meargă mână în mână cu planurile de investiții ale distribuitorilor, care planuri de investiții, fiind o activitate reglementată, se depun cu un an înainte, se aprobă de A.N.R.E.. Există o limită de investiții pentru toate categoriile necesare.”
„În ultimii șase ani, operatorii de distribuție au investit împreună 13,5 miliarde de lei în investiții în distribuții. La un calcul foarte simplu, cred că este scenariul de bază pentru următorii șase ani de zile, deci 2030, pentru a atinge tot ceea ce noi am încercat să dăm ca planificare în zonele strategice, ne trebuie cel puțin o triplare a acestor fonduri. Trebuie să înțelegem că reglementatorul, cei care iau deciziile politice, trebuie să stea la masă cu distribuțiile și într-un mod foarte asumat, să gândim un plan de investiții pe următorii 6-10 ani. Intrăm în următoarea perioadă de reglementare, deci se intră în perioada 5 de reglementare, deci 4 ani de zile este cumva o viziune strategică asupra modului de dezvoltare a sistemului de distribuție din România. Cred că această nouă etapă de reglementare va impune o schimbare de paradigmă totală vizavi de modul în care se reglementa sistemul de distribuție până acum.”
Pentru Carmencita Constantin, CEO, GE Power, dacă ar face un ranking de urgență, ar spune că prima urgență națională este gazul. De ce? Pentru că regenerabilele s-au făcut și se vor face, și viteza de creștere a regenerabilelor nu e dependentă nici de PNRR, nici de fondul de modernizare. Vor merge de la sine, din sector privat și pe zona de prosumatori, unde probabil că între timp vor apărea și tool-urile digitale. „Pot să vă spun, în calitate de country manager al General Electric, că dezvoltăm tool-uri digitale care să includă prosumatori în tot ce înseamnă network-ul acesta de distribuție, care vor face mult mai ușoară viața distribuitorilor de energie în programele de investiții.
Deci de ce vă spun de gaz și de ce vă spun că e prima urgență? Gândiți-vă că am trecut acum doi ani pe lângă blackout-ul Transilvaniei. România este vulnerabilă. Și-mi asum ceea ce spun. Este vulnerabilă la blackout, în condițiile în care sistemul a fost proiectat ca în fiecare zonă mare energetică a României, care înseamnă și zonă geografică, Transilvania, Muntenia, Banat, Moldova etc., să aibă cel puțin trei surse de injecție de energie, în așa fel încât oricare dintre fenomenele care se pot întâmpla, ele să se ajute una pe alta să repornească sistemul insularizat. Transilvania astăzi are Mărișelu Hydro oprită pentru retehnologizare. triunghiul Iernut-ul se chinuie să-l țină pe cel vechi, că pe cel nou nu l-a pus în funcțiune, Mintia, al treilea cap al triunghiului, oprită, cu o speranță de 1700 de megawați, pe care, dacă o vedem cel mai devreme în 7 ani de zile de aici încolo, dincolo de ce s-a semnat în contract, să dea Dumnezeu să fie în 2026. Nu trece nicio linie a Transelectricii, Carpații. Transilvania este vulnerabilă. Capacitatea de import pe zona respectivă nu este suficientă să acopere. De ce vă spun toate lucrurile acestea? Vi le spun ca să înțelegeți de ce susțin și continui să insist ca prioritate a celor care guvernează aceste proiecte să fie gazul. Și când spun gaz, să fie nu numai producerea pe gaz, să fie și generarea și soluția de extragere a gazelor din Marea Neagră. Pentru că dacă ne vom trezi cu toate miile de megawați pe gaz în tranziție, anunțați: 1700 Mintia, 430 Iernut, 1300 CEO, 1000 și ceva București. multe alte cogenerării industriale și municipale.
Ne vom trezi că aceste capacități vor trebui să producă energie electrică pe gaz de import, dacă nu ne asigurăm că avem și controlul gazului din Marea Neagră simultan. Deci, când spun prioritate națională gaz, zic: Atenție, ce se întâmplă cu Marea Neagră! Atenție, ce se întâmplă cu ritmul de construcție al capacităților pe gaz!
Da, am vrut doar să mă întorc la energetica nucleară. Care este într-adevăr o preocupare pe care o să o vedeți în creștere la nivel european. Categoric, nu vorbim aici doar de Germania, care se reîntoarce către energetica nucleară. Vorbim de puterea pe care Franța, prin EDF, o va ridica la nivelul Europei, atât pentru reactoarele modulare de mică capacitate, puneți ghilimele la mine, că vorbim totuși de zeci, sute de megawați, care se construiesc ușor, care sunt flexibile, care au capacitate de backup exact ca o centrală pe gaz și care în combinație cu gazul, pot face tranziția până în 2050 către o economie verde,” a mai spus Carmencita Constantin.
Securitatea energetică, cu siguranță, ar fi o prioritate și este fundamentul de funcționare a societății moderne. „Fără rețele sigure, care să asigure continuitatea, rețele de infrastructură robustă, în fapt, care să asigure continuitatea alimentării cu energie, fără o capacitate de interconexiune bine dimensionată și disponibilă și fără o piață de energie funcțională, nu cred că putem vorbi de securitatea energetică. Din perspectiva businessului de distribuție pe care îl avem, securitatea infrastructurii se traduce cu siguranță în investiții susținute, în investiții bine țintite și mai ales în adaptarea la noile tehnologii și la noile cerințe de piață”, a spus Livioara Șujdea, Director Distribuție, Electrica.
Referitor la prosumatori care vin, în acest context, cu o provocare în plus, atât din perspectiva capacității disponibile a rețelelor, din perspectiva flexibilității pe proces și a eficacității, chiar și cu niște provocări pe lanțul de aprovizionare, dat fiind că s-a trecut dintr-o criză în alta și a fost și o criză a semiconductoarelor legată de contoare, Livioara Șujdea a precizat că „tot ce facem noi este să ne asigurăm că ne îmbunătățim permanent atât performanța operațională în ceea ce privește procesul ca atare, precum și aportul nostru ca și contribuție la îmbunătățirea propunerilor legislative legate de toate aspectele care vin în incidență cu infrastructura de rețea. Cu siguranță, simplificarea procesului de avizare a tuturor documentelor necesare pentru racordare sunt iarăși aspecte mult vehiculate în piață, la care noi am fost contributori relevanți. Până la urmă, de ce este atât de importantă susținerea acestui demers de racordare a prosumatorilor? Pentru că, evident, contribuie la diversificarea surselor de energie și securitatea, în sine, ține, pe de-o parte, de infrastructura sănătoasă la care făceam vorbire, dar și de disponibilitatea sursei de energie ca atare. Prin urmare, ceea ce s-a racordat prin prosumatori nu doar pe arealul deservit de operațiunile noastre, ci la nivel național, a ajuns să echivaleze capacitatea unui reactor nuclear, ceea ce înseamnă foarte mult.”
„Societatea noastră de distribuție a accesat peste 50 de milioane de euro din POIM, din programul de infrastructură mare. Avem acum proiecte în derulare, în curs de finalizare.”
„Este foarte important să înțelegem că alinierea la legislația europeană, precum și elaborarea politicilor energetice la nivel național trebuie adaptate contextului românesc, luând în considerare gradul de suportabilitate, pe de o parte, cu privire la finanțare și, pe de altă parte, în ceea ce se traduce ca și grad de acceptabilitate la consumatorul final. Oricâte investiții ar avea nevoie rețeaua, oricâte surse de finanțare am găsi ca și oportunități în piață, trebuie să adaptăm la contextul național, la ceea ce poate suporta consumatorul român din această privință. O colaborare foarte strânsă între legiuitori, cei care emit legislația secundară, între cei care emit politicile energetice și autoritatea de reglementare, împreună cu operatorii de distribuție reprezintă cheia identificării acestui optim și din această perspectivă”.
„Cred că am accesat cele mai multe proiecte din PNRR, peste 85 de milioane de euro și mai nou, accesăm și pentru segmentul de producție, ultimul contract de finanțare fiind semnat foarte recent, pentru construirea unei noi capacități de producție. Vă spuneam că am intrat recent pe segmentul de producție. La ora aceasta avem un portofoliu de proiecte care însumează circa 300 de megawați. Câteva dintre ele sunt în stadiul ready to build, cele deja publice și pentru care s-a semnat contractul de finanțare au fost deja mediatizate, vorbim de Vulturul, de Satu Mare. Iar intențiile noastre strategice continuă cu consolidarea acestui segment de producție prin fuziunea tuturor companiilor de producție pe care le avem la acest moment, fuziunea fiind deja aprobată de principiu și integrarea lor în cadrul societății Electrica pentru obținerea unor sinergii și mai bună coordonare în operaționalizarea acestora.
Prin trei cuvinte aș putea să definesc practic planurile noastre de acțiune viitoare și acestea s-ar referi la investiții, colaborare și angajament. Cred că astea ar fi cele trei direcții de acțiune pe care ar trebui să le luăm în considerare pentru o prezentare cuprinzătoare a planurilor și a rolului companiei Electrica”, a mai spus Livioara Șujdea
Despre impactul total al sectorului de petrol și gaze, care ajunge la sfârșitul lui 2022, undeva la 8% din Produsul Intern Brut, și care reprezintă aproape o triplare față de 3,5% din PIB în anul 2020, a vorbit Daniel Apostol, Director General, FPPG. Erau 152.000 de locuri de muncă anul trecut, în economia susținută de activitățile din sectorul de petrol și gaze, adică circa 3% din totalul numărului de angajați din România.
„La Federația de Petrol și Gaze, vreau să vă asigur că suntem foarte preocupați de ceea ce se numește umbrela generică sub care activează toată lumea, Europa, implicit țara noastră, tranziția energetică. Avem ca preocupări specifice CCS-ul, căldura geotermală, inclusiv reactoarele modulare mici, energia eoliană offshore, energia solară, hidrogenul și biocombustibilii. Doar așa, ca să trec în revistă cele șapte direcții majore spre care ne orientăm. Suntem parte din tranziția energetică. Acest proces ni-l asumăm. Cu ce viteză? Dar mai ales, cum anume? Pentru că în România, știți bine, suntem o nație interesantă. Ne place pedala accelerației și avem știri zilnice despre efectul accelerației în viața de zi cu zi. Eu, dacă folosesc metafora asta în sectorul energetic și în tranziția energetică, nu e de ajuns să ai două pedale, frână și accelerație, și nu e de ajuns să stai cu piciorul pe accelerație ca să realizezi tranziția energetică. Avem nevoie și de a treia pedală, ambreiajul, schimbarea de viteze, reglarea parcursului pe traiectorie din forfecare. Acea forfecare se face dintr-un echilibru pe care îl dorim cât mai perfect între politicile publice menite să ghideze tranziția energetică, investițiile pe care producătorii de energie le fac în perioada următoare și cCu un parbriz limpede, clar, cu privire la soarta consumatorului din piața.”
„Avem nevoie de predictibilitate legislativă în reglementare, de stabilitate, de clauza de stabilitate, pentru că atunci când vorbim de investiții de miliarde, iar în industria de petrol și gaze vorbim de investiții de miliarde, când vorbim de astfel de volume de investiții, cel care investește are nevoie să știe că investirea lui se realizează într-un cadru stabil.”
„Avem nevoie de o poziție clară de țară cu privire la actul privind industria cu zero emisii. Nu există o poziție de țară, există o poziție de industrie, dar nu există o poziție de țară. Trebuie să ne întâlnim la aceeași masă, decidenți, factori de guvernare și factori care implementează, care urmează să contribuie la procesul de tranziție energetică și de curățare de parcurs către industrii cu zero emisii. Trebuie definit interesul național și trebuie aliniat pentru a evita o povară administrativă excesivă și un cost uriaș pe care nu bănuim cât de negativ poate să ne afecteze.”
„Tranziția energetică pe care ne-o dorim cu toții și de la care nu abdicăm și nu deviem de la traseu trebuie să se facă, ținând cont că România are o resursă, gazul, care poate asigura costuri rezonabile, într-un calendar de timp rezonabil. Și avem exploatările de la Marea Neagră. avem Neptun Deep, care urmează să pună o moleculă în premieră undeva în 2027. Asta înseamnă șanse pentru economia românească. Asta înseamnă însă nevoia ca șansele să fie dublate de politici publice inteligente, atât la nivel național, cât și la nivel european”, a mai spus Daniel Apostol.
Radu Dudău a concluzionat: „Rețin faptul că va fi probabil necesară o discuție în curând despre ajustări legislative și de reglementare pentru a putea susține acest ritm de investiții necesare în distribuțiile de energie electrică. Și o sugestie legată de observația corectă că, oricât de mulți ar părea banii aceștia din fondul pentru modernizare, ei sunt mulți dacă nu-i cheltuim, dar estimările, chiar și pentru 2030, pentru necesarul de investiții în România sunt mult mai mari. O sugestie pe care îmi permit să o fac autorității competente, Ministerului Energiei, este ca la următoarele call-uri poate să nu mai acopere în proporții în procente atât de mari, de exemplu, investiții în parcuri regenerabile, unde nu au nevoie de 80-90 la sută din capex acoperit. Piața arată că există un interes mare al investitorilor. Am putea să ne oprim la 30-40 la sută. Există bani privați suficienți ca să acopere aceste investiții și atunci o să vedem că fondul de modernizare, ca și alte instrumente financiare își fac menirea de a fi o pârghie de mobilizare a capitalului. De altfel, tranziția nu poate fi finanțată dacă nu mobilizăm capitalul privat.”
FORUMUL ECONOMIC ROMÂN POATE FI VIZIONAT PE ADRESA DE YOU TUBE:
https://www.youtube.com/live/03hH_Ee_IkQ?si=eKXEQr2XLbLxpiVT
Georgeta Clinca
COMMENTS