Subvențiile și ineficiențele din sectorul de generare cresc artificial costul real al electricității cu aproximativ 24%, arată studiul “Direcții strategice pentru piața de energie a României în perioada 2014-2025”, realizat de firma de consultanță A.T. Kearney la solicitarea Fondului Proprietatea.
Studiul arată că preţul corect pentru electricitate este 35,5 euro/MWh în loc de 43,9 euro/MWh – preţul plătit de contribuabili după ce se adaugă subvenţiile directe şi indirecte pentru unităţile ineficiente (5,1 euro/MWh ), şi costurile transferate în facturi (4,4 euro/MWh pentru supracompensarea surselor regenerabile şi potenţialul de optimizare al costului lignitului).
Subvenţiile directe şi indirecte pentru unităţile ineficiente includ bonusul de cogenerare, accesul preferențial la piața de echilibrare, unitățile ineficiente: Ișalnița, Elcen, centralele în cogenerare (lignit și gaz), CE Hunedoara. În cazul supracompensării regenerabilelor, analiza arată că deşi compensația medie pentru 1 MWh de energie produsă în centrale solare sau eoliene a fost de aproximativ 100 de euro, numai 80 a fost necesară, iar pentru potenţialul de optimizare al costului lignitului s-a făcut comparația cu referințele regionale.
Într-o ierarhie a capacităţilor de generare în funcţie de costurile marginale, studiul plasează pe primul loc energie solară – cu cele mai mici costuri, urmată de energia eoliană, hidro, nucleară, biomasa, lignit eficient, gaz eficient, lignit ineficient, gaz ineficient şi, pe ultimul loc, huila.
Analiza indică faptul că, în lipsa unei abordări proactive din partea Guvernului, cererea de energie electrică din România este de așteptat să stagneze până în 2025 (cu o creștere mai mică de 1% pe an). Pentru a crește cererea, economiile de succes își construiesc sistemul energetic pe un plan competitiv de dezvoltare a industriei, însă acesta lipsește în România.
Totodată, integrarea recentă a pieței de energie electrică din România cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia aduce atât provocări, cât și oportunități. „Pe de-o parte, România va fi provocată să elimine treptat unitățile sale ineficiente, generând costuri irecuperabile. Pe de altă parte, se poate profita de această oportunitate pentru remodelarea parcului de capacităţi de producţie în vederea propulsării României către poziția de exportator net competitiv,” explică Michael Weiss, partener la firma de consultanță A.T. Kearney.
Pe baza costului de intrare prognozat în funcţie de sursa de energie, se estimează că sursele regenerabile vor fi cele mai atractive pentru investitori până în 2025, dacă se păstrează nivelul actual de subvenționare. Cu toate acestea, schema de suport oferă deja supracompensare și ar trebui revizuită pentru a minimiza riscul investițiilor oportuniste şi împovărarea consumatorilor. Cu niveluri de suport corect dimensionate, energiile regenerabile, în special biomasa, pot juca un rol importat în creșterea eficienței costurilor în sectorul energetic, arată studiul.
În plus, unitățile de mici dimensiuni, cu generarea și consumul integrate local (ex: panouri solare, biomasă pentru consum propriu) sunt o soluţie mai potrivită decât unităţile de producţie mari (ex: cărbuni, nucleare) pentru a îndeplini criteriile investitorilor și cererea sistemului energetic, având o flexibilitate mai ridicată și costuri de rețea / pierderi mai reduse.
Pentru satisfacerea nevoilor de investiții până în 2025, Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei și guvernul român ar trebui să asigure un cadru de piață axat pe transparență, predictibilitate, consecvență și competitivitate. ”O strategie energetică integrată la nivel naţional, complementară strategiei economice, este esențială pentru creșterea sectorului energetic și ar trebui să abordeze chestiuni precum încrederea scăzută din partea investitorilor și taxele necompetitive. Mai mult, privatizările sunt esențiale pentru a atrage în continuare finanțări și investiții și pentru a reduce povara asupra bugetului de stat,” adaugă Greg Konieczny, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.
COMMENTS