„Într-adevăr, succesul Hidroelectrica a demonstrat că, atunci când este prezentat un proiect de valoare, la nivelul pieței locale există atât interes, cât și resursele necesare care să răspundă acestui interes (bani și investitori)… Dar pentru a asigura retenția capitalului în piața locală trebuie definită și consolidată, prin efortul conjugat al tuturor entităților care construiesc arhitectura pieței, o imagine corectă și solidă a pieței de capital din România. Pentru a atinge acest obiectiv este necesară, printre altele, simplificarea comunicării avantajelor concrete pe care le are listarea la bursă și pe care le pot genera investițiile prin intermediul pieței de capital”, spune în interviul acordat revistei noastre vicepreședintele ASF, Gabriel Grădinescu.
( Interviu publicat în suplimentul „Piața de capital” al revistei Piața Financiară, august 2023)
Bursa de la București a marcat un moment important: listarea Hidroelectrica. Ce însemnătate va avea listarea și ce va însemna pentru evoluția viitoare a pieței de capital românești?
Este necesar ca piața de capital din România să intre într-o etapă nouă, care să o poziționeze într-un loc central în promovarea finanțărilor din economie, în realizarea unor investiții eficiente de către populație și de către mediul de afaceri, cu efecte benefice asupra economiei în general. Listarea Hidroelectrica reprezintă un moment important pentru dezvoltarea și consolidarea pieței de capital românești.
Din punct de vedere istoric, listarea Hidroelectrica este cel mai mare IPO derulat pe piața de capital din România, intervenit după listarea Electrica din anul 2014, dar menționăm că oferta a fost de peste 4 ori mai mare decât cea derulată de Electrica.
Așa cum era de așteptat, încheierea cu succes a ofertei publice a adus un plus de lichiditate Bursei de Valori București, fiind determinant gradul mare de suprasubscriere pe tranșa investitorilor de retail, unde s-au înregistrat peste 50.000 ordine de la un număr de peste 40.000 investitori. Putem sublinia astfel că listarea Hidroelectrica a adus un plus de notorietate pieței de capital din România, aducând-o în atenția publicului și a mediului de afaceri, a investitorilor străini, dar și crescând gradul de conștientizare a posibilității realizării unor investiții în instrumente financiare listate. Ca o consecință firească, este de așteptat ca interesul populației și al mediului de afaceri de a realiza investiții pe piața de capital să crească în viitor, cu efecte benefice asupra creșterii dimensiunii acestei piețe.
Încă de la început am crezut în succesul acestei tranzacții și am susținut ferm ca aceasta să se realizeze doar la BVB, având în vedere că suntem o piață matură și că avem o infrastructură consolidată, care să asigure derularea în bune condiții și a tranzacțiilor de acest calibru. Nu în ultimul rând, avem un potențial mare încă nevalorificat de investitorii instituționali și de retail, care pot și vor să intre pe piața de capital, fapt ceea ce s-a și demonstrat în cazul Hidroelectrica. Succesul ofertei Hidroelectrica va aduce o mai mare vizibilitate a pieței de capital din România și va consolida și diversifica baza de investitori de pe piața locală, și ne referim aici inclusiv la investitorii instituționali, aceștia putând ulterior să își îndrepte atenția și către alți emitenți / alte posibile IPO-uri.
În condițiile existenței unui interes sporit pentru investițiile pe piața de capital autohtonă, în mod firesc este de așteptat ca mulți emitenți să se reorienteze și să își îndrepte atenția spre finanțările prin intermediul acestei piețe, crescând astfel atât dimensiunea finanțărilor realizate de emitenții deja listați, cât și numărul de emitenți listați pe această piață. Astfel, listarea Hidroelectrica contribuie la promovarea și dezvoltarea pieței de capital autohtone, crescând premisele repoziționării acesteia la nivelul piețelor de capital regionale, precum și la existența unui rol sporit al acesteia în finanțarea economiei.
Putem spune că listarea Hidroelectrica reprezintă unul dintre cele mai bune începuturi ale demersurilor susținute ce vor fi avute în vedere pentru realizarea corespunzătoare a obiectivelor din cadrul Strategiei privind dezvoltarea pieței de capital pentru perioada 2023-2026 care a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 506/24.05.2023, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 478/30.05.2023 și care va fi avută în vedere de către ASF pentru continuarea eforturilor de implementare a oricăror măsuri care să conducă la consolidarea acestei piețe.
Cum considerați că a traversat BVB ultimii ani, caracterizați de crize suprapuse la nivel economico-social? Ce a pierdut, ce a câștigat?
Cei mai în măsură să răspundă la această întrebare sunt chiar reprezentanții BVB. Eu subliniez faptul că numai cine nu vrea nu observă o maturizare a bursei, o creștere a numărului de investitori și o implicare mai mare în dezvoltarea pieței de capital atât din partea BVB, cât și a ASF. Mai adaug aici dezvoltarea de produse financiare noi, implicarea în programele de educație financiară și, nu în ultimul rând, crearea unei noi instituții de piață și anume CCP.RO. Ceea ce a câștigat BVB a fost de fapt încrederea investitorilor, cifrele confirmând atât creșterea de volume, cât și a numărului de investitori. Pe piața de capital, noi furnizăm încredere și creăm așteptări; de aceea trebuie să fim atenți la mesajele pe care le transmitem pentru a evita determinarea unor situații critice.
Prin listarea Hidroelectrica, statul dă un impuls mare pieței de capital. Ce are în plan ASF pentru a continua creșterea BVB și a-i asigura sustenabilitate?
În calitatea sa de autoritate competentă pentru reglementarea și supravegherea pieței de capital din România, ASF este preocupată permanent de identificarea și implementarea celor mai bune soluții în vederea creșterii și dezvoltării pieței de capital din țara noastră, având un rol central în promovarea și sprijinirea oricăror demersuri menite să contribuie la realizarea acestui obiectiv. Astfel, ASF adoptă o serie de măsuri în vederea protecției investitorilor, acest lucru oferind încredere acestora pentru a-și investi economiile în piața de capital.
În perioada următoare ASF are în vedere depunerea tuturor eforturilor pentru implementarea corespunzătoare a obiectivelor din cadrul Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023-2026, printre acestea regăsindu-se și o serie de obiective care vizează dezvoltarea și creșterea pieței bursiere. Dintre acestea amintim îmbunătățirea condițiilor pentru listarea pe piața de capital, creșterea lichidității pe piața secundară, creșterea participării investitorilor individuali și a mediului de afaceri la piața de capital, creșterea rolului investitorilor instituționali, facilitarea finanțării pe termen lung prin mecanisme de piață, susținerea digitalizării și a inovației financiare.
Totodată, ASF susține proiectele Bursei de Valori București vizând dezvoltarea unor noi linii de business, în concordanță cu prevederile legislației europene și naționale. Reamintim că dispozițiile aplicabile permit crearea unei piețe de derivate, înregistrarea sistemului multilateral de tranzacționare ca Piață de creștere pentru IMM-uri și autorizarea operatorului de piață în calitate de furnizor de servicii de raportare a datelor. În acest sens, ASF răspunde solicitărilor BVB de analizare a documentației care stă la baza acestor proiecte și menține un dialog constant cu BVB pentru dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului legal aplicabil pieței locale.
Mai precizez că anul acesta lucrăm împreună cu BVB la dezvoltarea sectorului de obligațiuni, atât municipale cât și corporative, care pot veni în ajutorul economiei reale, prin finanțarea marilor proiecte strategice și amintesc aici proiectul Neptun Deep, Gazoductul Tuzla – Podișor, Reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă sau noi magistrale de metrou.
Ce produse și servicii îi lipsesc BVB pentru a crește și mai mult și mai diversificat?
Cel mai important produs care lipsește în prezent din oferta BVB este reprezentat de instrumentele financiare derivate clasice, iar o revenire la tranzacționarea acestora pe piața de capital din România va fi posibilă odată cu operaționalizarea CCP.RO. Astfel, se va diversifica gama de instrumente financiare oferite de BVB cu contracte futures pe acțiuni, indici și energie, iar investitorii vor avea la dispoziție aceste produse atât în scop speculativ, cât și în scop de hedging. Cu această ocazie, vom asista probabil și la utilizarea pe o scară mai largă a mecanismelor de împrumut de valori mobiliare și vânzări în lipsă, toate cu efect în creșterea lichidității pieței.
Prin tranzacționarea contractului futures pe energie electrică, producătorii, distribuitorii și marii consumatori de energie electrică vor putea să se protejeze împotriva fluctuațiilor prețului internațional pe piața spot, prin luarea de poziții de sens contrar la BVB, ceea ce ar putea crea premisele asigurării unei stabilități a prețurilor la energia electrică în România. Aici mai putem aminti și inițiativa ASF aflată în derulare, în colaborare cu BVB, de modificare a Codului AeRO, ce va aduce în plus o asumare suplimentară, o transparență mai mare, precum și o standardizare/simplificare a documentației de listare, toate acestea având ca scop atragerea de investitori noi și creșterea lichidității pe AeRO.
În ce stadiu ne mai aflăm cu Contrapartea Centrală, un proiect extrem de important? Când va deveni ea operațională?
O inițiativă importantă pentru piața de capital din România și care constituie o prioritate și pentru ASF o reprezintă autorizarea Contrapărții Centrale (CCP) în România. Astfel, în data de 31.01.2023, CCP.RO Bucharest SA a depus cererea de autorizare conform Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (EMIR) la ASF, autoritatea competentă pentru contrapărțile centrale stabilite pe teritoriul României. ASF a analizat documentația depusă ce însoțește cererea de autorizare și a comunicat CCP.RO în termenul prevăzut de EMIR (30 de zile lucrătoare de la primirea cererii) informațiile și documentele suplimentare care trebuie transmise astfel încât dosarul de autorizare să poată fi considerat complet. Ținând cont de prevederile legislației secundare naționale în vigoare, CCP.RO are obligația să transmită informațiile și documentele suplimentare în termen de maximum 12 luni de la data solicitării, termen ce se împlinește în martie 2024.
În paralel, în vederea asigurării unui schimb de informații eficient între autoritățile implicate în procesul de autorizare a CCP.RO, respectiv ASF, Banca Națională a României și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), ASF a constituit Colegiul EMIR pentru CCP.RO prin semnarea de către cele trei autorități a Acordului scris pentru înființarea și funcționarea Colegiului pentru CCP.RO. Conform EMIR, rolul colegiului în procesul de autorizare a unei CCP este de a adopta un aviz comun în care stabilește dacă CCP solicitantă îndeplinește toate cerințele prevăzute de regulamentul european, avizul putând include și recomandări care vizează soluționarea deficiențelor în gestionarea riscurilor CCP și creșterea rezilienței acesteia.
Care sunt aspectele legislative cele mai importante clarificate și completate de ASF, pentru a veni în sprijinul dezvoltării pieței de capital din România?
Activitatea de reglementare desfășurată de ASF are în vedere pe de o parte obligațiile ce rezultă din calitatea României de stat membru al UE, iar pe de altă parte constatările din practica de autorizare/supraveghere curentă și necesitatea de a răspunde acestora. În scopul îndeplinirii obligațiilor ce decurg din calitatea României de stat membru UE, ASF elaborează propuneri de proiecte legislative primare și secundare pentru a asigura transpunerea directivelor UE ce intră în aria de competență a ASF și adoptarea măsurilor de punere în aplicare a unor regulamente europene (e.g. dispoziții privind regimul sancționatoriu, dispoziții privind desemnarea ASF în calitate de autoritate competentă responsabilă cu îndeplinirea funcțiilor și a sarcinilor prevăzute de acestea).
În ceea ce privește inițiativele locale de dezvoltare a pieței de capital și de protecție a investitorilor, cel mai important pas realizat de către ASF a fost aprobarea Strategiei privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023- 2026 ce are ca scop primordial sprijinirea dezvoltării și consolidării pieței de capital autohtone, astfel încât aceasta să ocupe un rol central în dezvoltarea economiei naționale, respectiv în promovarea sustenabilă a creșterii economice, în condiții de protecție corespunzătoare a investitorilor de pe piața de capital. Strategia are în vedere crearea premiselor pentru creșterea finanțării prin intermediul pieței de capital, ceea ce poate conduce la dezvoltarea mediului de afaceri, cu efecte pozitive la nivel național.
ASF este preocupată în mod constant și de flexibilizarea și simplificarea legislației aferente pieței de capital precum legislația în domeniul emitenților (Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață), legislația în domeniul fondurilor de investiții (OUG nr.32/2012, Legea nr.74/2015, Legea nr.243/2019) fapt ce rezultă și din faptul că, printre obiectivele Strategiei, se numără și anumite obiective care vizează aspecte de reglementare legate de emitenți și operațiuni de piață cu instrumente financiare precum și de fondurile de investiții.
Având în vedere obiectivul strategic al Autorității de Supraveghere Financiară, de dezvoltare durabilă a pieței de capital din România au fost inițiate, încă din perioada anterioară, o serie de măsuri care vizează implementarea corespunzătoare a obiectivelor incluse la nivelul Strategiei, în acest sens fiind avută în vedere deja inclusiv o revizuire a cadrului legal aplicabil în domeniul pieței de capital prin elaborarea unor proiecte de acte normative incluse în cadrul Programului ASF în domeniul reglementarii pentru anul 2023. Astfel au fost demarate proiecte de revizuire a cadrului legal primar aplicabile în acest domeniu dezvoltate inclusiv prin asigurarea unui dialog permanent cu actorii din piață implicați (emitenți, asociații profesionale, etc) și crearea de grupuri de lucru cu piața.
În contextul inițiativelor locale, amintim și revizuirea în perioada 2021-2022 a cadrului aplicabil conturilor globale și împrumutului de instrumente financiare. Totodată, pentru a răspunde evoluției tehnologice actuale, în perioada 2022-2023, ASF a dezvoltat o platformă (Portal Autorizare) menită să faciliteze transmiterea de documente de la entități. În vederea operaționalizării acesteia, a fost elaborat Regulamentul ASF/BNR nr. 5/5/2023 de modificare a Regulamentului ASF/BNR nr. 14/7/2018, prin care s-au introdus prevederi referitoare la transmiterea informațiilor despre personalul SSIF/instituțiilor de credit care prestează servicii și activități de investiții prin intermediul Platformei Portal Autorizare publicată pe site-ul ASF, precum și Regulamentul ASF nr. 3/2023 privind transmiterea informațiilor în Platforma Portal Autorizare de către societățile de administrare a investițiilor și administratorii de fonduri de investiții alternative și pentru modificarea Regulamentului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 9/2014 privind autorizarea și funcționarea societăților de administrare a investițiilor, a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare și a depozitarilor organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, precum și pentru abrogarea unui act normativ.
La capitolul realizări mai putem trece lansarea Platformei pentru consultare publică, un proiect IT dezvoltat cu resurse interne ale ASF, în scopul fluidizării procesului de consultare publică și asigurării unui proces transparent în care toate opiniile venite din piața de capital sa fie integral cunoscute de aprobatori.
Succesul Hidroelectrica ne arată că există și bani și investitori, dacă sunt proiecte interesante pe bursă. Cum pot fi convinși antreprenorii să vină să listeze la BVB, acțiuni sau obligațiuni, atunci când sunt în căutare de finanțare?
Într-adevăr, succesul Hidroelectrica a demonstrat că, atunci când este prezentat un proiect de valoare, la nivelul pieței locale există atât interes, cât și resursele necesare care să răspundă acestui interes (bani și investitori). Astfel, în contextul tuturor discuțiilor apărute în spațiul public anterior derulării ofertei referitoare la capacitatea de absorbție a pieței din România, este important de subliniat că IPO-ul Hidroelectrica a demonstrat prin gradul de subscriere (în special prin componenta de retail) că piața de capital locală este capabilă să asigure încheierea cu succes a unor oferte publice de dimensiuni mari, chiar și în contextul actual, mai puțin favorabil IPO-urilor, caracterizat printr-o inflație ridicată, creștere economică redusă și sub influența războiului din Ucraina care este de natură a genera incertitudini.
Dar pentru a asigura retenția capitalului în piața locală trebuie definită și consolidată, prin efortul conjugat al tuturor entităților care construiesc arhitectura pieței, o imagine corectă și solidă a pieței de capital din România. Pentru a atinge acest obiectiv este necesară, printre altele, simplificarea comunicării avantajelor concrete pe care le are listarea la bursă și pe care le pot genera investițiile prin intermediul pieței de capital. Din perspectiva antreprenorilor, pentru a asigura condițiile atragerii de noi companii pe bursă, trebuie diversificate mecanismele/modalitățile de comunicare/informare cu privire la avantajele pe care îl oferă statutul de societate listată precum și cu privire la alternativele de finanțare pe care le asigură piața de capital, astfel încât aceștia să stabilească listarea societății drept obiectiv clar în planul de dezvoltare a acesteia.
Un alt aspect este cel legat de asigurarea unui set de reguli în ceea ce privește listarea, menținerea cota bursei și delistarea, care să asigure un echilibru între nevoia de informații pe care investitorii o au pentru fundamentarea deciziilor investiționale și povara administrativă asociată procesului de listare/menținere/delistare. În acest sens este important ca evoluția unei companii de la statutul de societate închisă la una deschisă/listată să fie naturală și parcursul la bursă să fie unul fluid (procesul de listare și menținere să nu fie o povară iar, ulterior, statutul de societate listată să nu fie perceput ca o zonă de captivitate care generează doar obligații, fără beneficii).
Când ne referim la fluiditatea procesului de listare, trebuie menționat că în România, din perspectivă administrativă, atât în cazul plasamentelor private, cât și în cazul IPO-urilor, acesta este unul apreciat drept cursiv și nebirocratic, fiind validat în practică. Astfel, termenele prevăzute de reglementările ASF pentru aprobare sunt destul de strânse – 30 de zile în cazul listărilor tehnice pe SMT (termen care în practică nu depășește în medie 10 zile) și 20 de zile lucrătoare în cazul unui IPO. Menționăm că în situația IPO-urilor, implicarea ASF este una proactivă – se colaborează cu intermediarul ofertei încă de la stadiul redactării sub formă de draft a Prospectului și se agreează calendarul listării astfel încât, de la data transmiterii documentației complete, ASF să se poată pronunța asupra derulării ofertei într-un termen care să se încadreze în calendarul general (de regulă sub 10 zile lucrătoare).
Cum putem menține pe trend crescător numărul investitorilor de pe piața de capital?
Nimic mai simplu! Predictibilitate și flexibilitate în zona de reglementare, dezvoltarea educației financiare a populației și crearea de noi produse financiare la BVB.
Cum se vede azi, după listarea Hidroelectrica, viitorul pieței de capital din România? Cum vedeți contribuția acesteia la dezvoltarea României pe care ne-o dorim cu toții?
Listarea Hidroelectrica a creat premisele unei dezvoltări durabile a pieței de capital autohtone, respectiv a creșterii rolului acesteia în finanțarea mediului de afaceri și în promovarea creșterii economice în general. Listarea Hidroelectrica reprezintă un moment important în evoluția pieței de capital din România ce va presupune creșterea vizibilității pieței autohtone de capital, dar și a încrederii potențialilor investitori, atât din România, cât și din afara granițelor. De asemenea, listarea Hidroelectrica reprezintă un moment important și din perspectiva rolului pe are îl poate juca în regiune piața de capital națională.
Mihai Săndoiu
COMMENTS