O incursiune în mediul de afaceri clujean ne-a relevat lucruri extrem de interesante, mai puţin mediatizate de presa centrală. Aşa am aflat, spre exemplu, că avem localizată aici o companie cu capital german care lucrează pentru platforma de lansare a Ariane 6, din proiectul spaţial european cu acelaşi nume. Şi altă minunăţie, în fabrica despre care vorbim, specializată în sudură de înaltă clasă, lucrează zeci de muncitori vietnamezi. Dar mai multe am putut afla dintr-o interesantă discuţie cu Jozsef Imre, Directorul General al Gormet.
Iar firul poveştii începe de la borna 2006. De unde a plecat totul? Pe scurt, o familie de germani, Gebert, care deţinea o companie care avea ca obiect de activitate sudura, în Cehia, a decis să deschidă un punct de lucru la Cluj. „Spaţiul de dezvoltare din Cehia era la momentul respectiv ca și inexistent. Se lucra cu 40-45 de angajaţi, comenzile veneau şi nu se mai putea face faţă. Aşa a apărut ideea unui business în România şi a luat naştere Gormet SRL, avându-i ca acţionari pe Richard Gebert, tatăl, cu 52% şi cei doi fii, Timo şi Roman, fiecare cu câte 24%” spune directorul general al companiei. Cei doi fii sunt implicați activ în businessul din România: Roman se ocupă de partea comercială, în timp ce Timo este directorul tehnic al companiei. Top managementul e completat de un director de producție din Germania, Peter Stock.
Dar cum se inserează pe firul poveştii noastre Jozsef Imre, originar din Târgu Secuiesc, informatician de meserie? ” Până la momentul Gormet lucrasem tot în domeniul construcțiilor metalice. Așa am și ajuns să îi cunosc pe cei din familia Gebert. Și cred că pot spune că eram chiar prieteni. La momentul acela veneam după o experienţă similară în Marea Britanie, şi chiar intenționam să merg să lucrez ca tester de sudură cu ultrasunete la fabrica din Cehia„.
Planurile au luat însă o turnură mult mai interesantă, întrucât familia Gebert, deja prinsă cu afacerile din Germania şi Cehia, i-a propus să se ocupe de businessul nou din România. A acceptat, chiar dacă nu avea pregătire în domeniul managementului, convins că va fi o companie mică. Dar orice firmă mică, dacă e bine condusă, se face mare! O probează și compania Gormet din zilele noastre.
A fost o încercare cu atât mai temerară, având în vedere faptul că până la momentul respectiv noul director general nu avusese nici un contact cu mediul de afaceri clujean. „Am început prin a recruta o echipă de 10 persoane din zona în care urma să ne desfășurăm activitatea și i-am dus la şcolarizare în Cehia. Iniţial făceam numai sudură pentru părţi componente de utilaje mari. Acestea mergeau apoi pentru prelucrare în Austria sau Germania şi în final ajungeau la clienţi. Încet, încet, odată cu investiţiile şi comenzile, compania a început să crească de la an la an”, spune directorul general. A existat la un moment dat și ideea de a face acest business la Târgu Secuiesc, pentru că ceea ce se demarase la Cluj Napoca era pe o platformă închiriată, la vremea aceea, fapt care, dincolo de costuri substanțiale – circa 400000 de euro – dădea un oarecare caracter de nesiguranță. Chiar s-a cumpărat un teren pentru un astfel de demers, dar lucrurile au luat în inima Ardealului turnura dorită și s-au putut cumpăra 6 hectare pe platforma clujeană. Acționarii germani percep acest business ca pe unul pe terme lung și au investit ori de câte ori a fost nevoie. De altfel și cea mai mare parte a profitului obținut până acum a fost reinvestit.
Profil de companie
Astăzi compania poate lucra confecţii metalice de mari dimensiuni: până la 120 de tone. Până în anul 2016 compania fabrica în cea mai mare parte piese componente pentru utilaje din industria minieră. Odată intrat în declin acest segment al economiei globale, lucrurile au luat o turnură destul de periculoasă pentru compania Gormet iar afacerile au coborât dramatic.
Însă a fost un moment administrat cu succes de cei care manageriază firma. „Am realizat că trebuie să ne diversificăm obiectul de activitate. Şi astfel am ajuns să facem componente pentru utilaje portuare, pentru industria de maşini, prese, etc. Acum avem în lucru poduri rulante pentru o turnătorie din aluminiu, o comandă venită de la o companie din Olanda,” aflăm de la Jozsef Imre.
Pentru a ajunge însă atât de sus, la un nivel atât de înalt de apreciere, e nevoie de multă tenacitate, de ore multe de muncă şi, esenţial de lucruri bine făcute. Valoarea unei companii ca Gormet e dată de portofoliul executat, de lucrări și clienți. „Sunt lucruri care nu se pot cumpăra nici cu 50 de milioane de euro”, consideră managerul companiei.
Calitatea joacă un rol esenţial în relaţia cu clienţii. ” Dacă la început făceam doar sudură, din 2012 executăm şi prelucrări metalice şi chiar şi vopsire-sablare (până la stratul final). Avem cele mai înalte certificări de calitate pentru domeniul nostru de lucru. Suntem printre cele mai bune firme din Europa Centrală şi de Est în domeniul sudurii. Avem aproximativ 20 de oameni care se ocupă cu asigurarea calităţii.
Activitatea noastră are multe specificități. Fiecare client are cerințele lui, în ceea ce privește calitatea. Noi trebuie să fim capabili ca, dacă un client vine cu o comandă la zece ani după finalizarea celei anterioare, să știm exact ce standarde de calitate așteaptă acesta de la noi”.
Materia primă pe care o folosește compania clujeană provine atât din intern, de la Arcelor Mittal Galați cât și de la combinate siderurgice din Cehia, Ucraina și chiar Germania.
Astfel de performanţe presupun şi investiţii serioase. Numai în ultimii ani ele se ridică la şapte milioane de euro. „În 2012 am achiziţionat două utilaje mari pentru a putea face şi prelucrări metalice. Un astfel de utilaj costă în jur de două milioane de euro. Pe primul l-am luat accesând fonduri europene, în timp ce pe cel de al doilea l-am achiziţionat cu fonduri proprii. În afară de acestea avem şi utilaje româneşti, puţin mai vechi dar în perfectă stare de funcţionare. Hala în care se desfăşoară producţia are astăzi 35.000 de metri pătraţi, iar numărul de lucrători trece de 300, la momentul actual”, ne dezvăluie directorul general al Gormet.
Unul din proiectele cu care compania se poate mândri, cu siguranță este cel de care vorbeam în deschiderea acestui material. Gormet fabrică astăzi părți componente pentru platforma de lansare din Franța a celebrei ARIANE 6, din Programul Spațial European!
90% din producția fabricii de la Cluj Napoca ia drumul exportului. Evident, cele mai multe comenzi vin din Germania. Lista impresionantă e completată de SUA, Austria, Olanda, Franța și multe altele.
Problema forței de muncă
Pentru a fi acolo unde a ajuns astăzi Gormet, dincolo de investițiile în tehnologie, e necesar să ai și oameni care muncesc la cele mai înalte standarde de calitate. Iar cei mai mulți din companie sunt sudori, genul de meseriași greu de găsit într-o Românie în care tineretul se pare că preferă să facă o facultate și să lucreze apoi la un fast-food, pe 400 de euro, în loc să își facă o meserie căutată în piață și să câștige 1000 de euro pentru opt ore de muncă. Desigur, diferă gradul de dificultate.
Dar să revenim la soluția interesantă găsită de cei de la Gormet în ceea ce privește resursa umană. Din cei 300 de angajați ai companiei, 46 sunt vietnamezi. Iată cum s-a ajuns aici.
” Pentru a asigura bunul mers al unei astfel de fabrici e nevoie de comenzi mari, ceea ce implică și un număr mare de lucrători. Undeva pe la începutul lui 2017 aveam nevoie să facem rost într-un termen destul de scurt, 2-3 luni, de circa 30 de angajați. Am încercat prin metodele clasice de recrutare să ne găsim oamenii în zonă, dar nu am avut prea mare succes. Am decis atunci să încercăm varianta apelării la companii de recrutare de forță de muncă din străinătate. Am discutat cu o astfel de companie de la București, dar costurile ni s-au părut mult prea mari: pe lângă cheltuielile clasice pe care le presupune aducerea de muncitori din străinătate, trebuia să plătim recrutorului 650 de euro pentru fiecare lucrător adus în România. Am considerat pretențiile mult prea mari și am renunțat. „
Dar ce faci când comenzile îți bat la ușă și tu nu ai oameni? Soluția a venit tot via internet. „Am decis să căutăm o companie de recrutare de forță de muncă direct de la sursă, în Vietnam. Am găsit destul de rapid ceea ce ne trebuie, iar proprietarul, și el la origine din branșă, priceput într-ale sudurii, a mers în îndepărtata Asie pentru a-și alege viitorii angajați pentru România. S-au prezentat la testare în jur de 100 de candidați și au fost selectați o primă tranșă de 46. Lucrurile au mers relativ repede: în august 2017 a fost procesul de selecție, formalitățile au fost încheiate până prin decembrie iar în ianuarie 2018 au și venit oamenii în România. „
Probabil că mulți dintre noi se întreabă cum de s-a ajuns aici și dacă muncitorii din Vietnam sunt pregătiți pentru această meserie, pentru integrarea într-o echipă și într-o țară necunoscută. „Muncitorii din Vietnam aveau școală, erau bine pregătiți, astfel încât au intrat direct în producție. Acolo nivelul șomajului e foarte ridicat. În consecință autoritățile guvernamentale se preocupă să îi școlească și să îi trimită la muncă peste hotare.
La noi s-au acomodat destul de repede. Le-am asigurat cazare într-o clădire administrativă de pe platforma noastră, amenajându-le spații adecvate pentru a avea cele mai bune condiții. Îi ajutăm și cu cumpărăturile, pentru că ei își gătesc singuri. Astăzi deja se leagă amiciții între ei și colegii români. Joacă fotbal împreună, ies în oraș, unii chiar se vizitează! Unii au învățat puțină română – avem un angajat care a lucrat la un moment dat la Tulcea și care pricepe destul de bine limba noastră. Există un șef de echipă care vorbește engleză și care asigură un dialog și transmiterea sarcinilor”.
Iar feedback-ul pozitiv nu s-a lăsat prea mult așteptat: „Suntem astăzi dat drept exemplu de bune practici în ceea ce privește crearea unui mediu propice de muncă și de viață pentru lucrători expați”, ne spune Jozsef Imre. Succesul său e de luat în seamă: „sunt deja 10-15 companii din zona Clujului care m-au contactat pentru a-i ajuta și pe ei să își aducă forță de muncă din Vietnam”. Iar în acest an sunt așteptați să mai vină la Gormet 45 de muncitori din Asia (pe platforma clujeană pot munci chiar și 500 de persoane) ! Comenzi sunt și cei de la Gormet sunt hotărâți să nu își dezamăgească partenerii de business. Relativ la stabilitatea forței de muncă sunt vești bune și din faptul că numărul celor care lăsau România și implicit Gormet pentru a merge să lucreze în străinătate a scăzut. Ba mai mult, 70% dintre cei care pleacă se întorc!
Viitorul sună bine
Viitorul companiei Gormet arată în acest moment foarte bine. Comenzi sunt, tehnologie este, problema legată de forță de muncă pare și ea că și-a găsit rezolvarea. „Estimăm că lucrurile vor merge din ce în ce mai bine și, numai privind la ceea ce se prefigurează ca și comenzi ferme, putem spune că în următorii doi-trei ani vom continua să creștem. Este de remarcat și faptul că băncile ni s-au alăturat și ele și ne sprijină, lucru extrem de important având în vedere specificul activității noastre: de la luarea unei comenzi și până la încasarea contravalorii ei efectiv, trec câteva luni. Și sunt luni în care noi trebuie să susținem producția! „, spune directorul general.
Se fac eforturi și pentru a reduce dependența de forța de muncă de import. „facem demersuri împreună cu o școală locală și cu prefectura astfel încât să putem școlariza și pregăti lăcătuși și sudori, personal de care e atât de multă nevoie în România”.
Directorul general estimează că producția va crește în 2018 față de 2017 cu 40%. Pentru 2019 creșterea estimată ar fi de circa 15%. Dacă se rezolvă problema forței de muncă se poate merge și către 50%. În ceea ce privește cifra de afaceri a companiei, anul 2018 va consemna în rapoartele contabile 17 milioane de euro iar în 2019 se speră că se va depăși pragul de 20 milioane de euro. „Ne gândim ca pe viitor să ajungem la o cifră de afaceri anuală de 30 de milioane de euro” spune Jozsef Imre.
Nu puteam să nu îl întrebăm, la final, despre cum vede urbea în care trăiește: „Cluj Napoca este astăzi un oraș foarte dinamic. Se poate vedea dezvoltarea sa de la an la an. Unul dintre punctele sale forte este mediul universitar. Avem aici facultăți care produc ingineri foarte bine pregătiți, fapt care transformă urbea noastră într-un magnet pentru companiile care vor să facă producție sau prestări de servicii ce implică forță de muncă de tip ingineresc.” Gormet este poveste de succes, frumoasă, demnă de urmat. Le urăm succes pe viitor și să li se îndeplinească toate obiectivele propuse.
COMMENTS