Un episod neplăcut din războiul dintre politicienii care încercau să facă din bănci vinovaţii de serviciu pentru toate relele din economie şi instituţiile creditoare e pe cale să se stingă. Asta pentru că actualul Executiv dovedeşte raţionalitate şi o mai bună înţelegere a fenomenelor economice. Guvernul Orban a decis în şedinţa sa de astăzi să exonereze clienţi băncilior pentru locuinţe de la returnarea primelor încasate, un proiect în acest sens urmând să fie aprobat de Executiv.
„Aş dori să acceptaţi introducerea pe ordinea de zi a unei OUG pentru exonerarea clienţilor băncilor de economisire-creditare de la rambursarea unor sume reprezentând prime de stat şi accesorii”, a declarat în şedinţa de Guvern ministrul Ion Ştefan.
În acest fel băncile pentru locuinţe ar putea primi un nou impuls de a reveni la o activitate normală, contribuind la îmbunătăţirea situaţiei locuinţelor din România. Totodată şi investitorii acestor bănci vor primi un mesaj privind faptul că acţionează într-o piaţă care respectă regulile economiei de piaţă.
Reamintim că anul trecut, fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici dorea ca sumele încasate de clienţii băncilor pentru locuinţe să fie exonerate de plată. Proiectul nu a fost niciodată adoptat, pentru că Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură.
În 2015, Curtea de Conturi a acuzat BCR Banca pentru Locuinţe şi Aedificium Banca pentru Locuinţe SA (fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinţe) că nu au respectat legea atunci când au acordat primele de stat şi unor beneficiari care nu au folosit sistemul bauspar pentru contractarea unui credit. Sistemul presupunea că o persoană economiseşte pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, după care este eligibilă pentru un credit pentru achiziţia, construcţia sau îmbunătăţirea unei locuinţe, în condiţii mai avantajoase de dobândă decât cele de la nivelul pieţei.
În adresa înaintată instanţei, Curtea de Conturi arăta că de primă ar fi beneficiat şi persoanele sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar şi cele înaintate în vârstă, care ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleaşi familii. Astfel, aceste depuneri nu ar fi avut scopul de a rezulta în contractarea unor credite, ci doar a obţinerii subvenţiei de la stat, în condiţiile în care, arată Curtea de Conturi, BCR BpL acordase doar 2.900 de împrumuturi la 185.000 de contracte încheiate. Suma imputată de Curtea de Conturi BCR BpL era de circa 60 de milioane de euro la acel moment.
Spre finalul lunii iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat împotriva BCR Banca de Locuinţe. BCR câştigase, pe fond, litigiul cu Curtea de Conturi – judecat la Curtea de Apel – însă Înalta Curte a întors decizia în recurs. Grupul austriac Erste, acţionar majoritar al BCR, anunţase deja că a constituit un provizion de 230 de milioane de euro.
BCR Banca pentru Locuinţe transmitea însă că a respectat legea în totalitate şi sublinia faptul că „rapoartele de constatări nejustificate ale Curţii de Conturi afectează în mod nedrept clienţii”, dar şi că „decizia va submina funcţionarea pieţei de economisire-creditare şi potenţial viabilitatea întregului sistem bauspar din România”.
COMMENTS