„Este o mândrie să fii, ca şi companie, parte din energia unui loc, a unei regiuni. Povestea BT a început acum aproape 30 de ani, în Cluj-Napoca, cu o sucursală şi 13 angajaţi. Suntem cea mai mare bancă din România inclusiv datorită celor de aici, care au crezut în noi, este încă un moment să le mulţumim”, spune în interviul acordat revistei noastre, unul dintre fondatorii cele mai mari instituții bancare locale, Horia Ciorcilă. Istoria BT a început acum aproape 30 de ani, în Cluj-Napoca, la iniţiativa a 13 oameni de afaceri, ideea fiind aceea de a crea o bancă locală, un brand „de Cluj”. În 1997, BT a devenit prima institu¬ţie bancară din România care a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Pentru Președintele CA al băncii Transilvania, anul „2021 este aşa cum ni l-am propus, Anul Relansării, cu rol esenţial din partea BT în susţinerea firmelor, românilor şi economiei, precum şi în crearea de valoare pentru cei peste 34.000 de acţionari ai băncii”.
Cum a fost perioada pandemică pentru Banca Transilvania şi ce mutaţii semnificative a produs criza sanitară în activitatea băncii?
Februarie – martie 2020 a fost un moment neaşteptat, suprinzător pentru noi, ca pentru toată lumea. Nu ne-am gândit că durează atât şi nici ce schimbări va aduce în viaţa noastră, în modul de a lucra şi de a face banking. La Banca Transilvania, am făcut ca anul 2020, care va intra în istorie sinonim cu pandemia, să fie un an al rezistenţei şi al solidarităţii.
Mesajul nostru, încă de la începutul pandemiei, a fost despre priorităţi şi solidaritate, pentru binele românilor, al economiei şi al României. Ne-am angajat să avem atitudine proactivă, să susţinem companiile şi clienţii cu credite. Am găsit împreună cu clienţii soluţii pentru a depăşi şocul pandemiei, pentru a-i ajuta să se redreseze sau, după caz, să își relanseze activitatea imediat ce contextul a permis-o sau o va permite.
Pandemia înseamnă o nouă reinventare BT, ca model de business. Am mai trecut prin alte trei reinventări în povestea băncii şi au fost de bun augur pentru că toate au însemnat adaptare şi strategie. Am deschis foarte mult accesul omnichannel la servicii şi produse, am lansat o serie de soluţii de banking la distanţă şi propriile măsuri de susţinere a clienţilor, în premieră în România şi suntem parte din toate programele guvernamentale de susţinere a clienţilor, cel mai recent fiind granturile pentru antreprenorii din domeniul HoReCa. Trendurile au început să se formeze sau să se accentueze în martie – aprilie, anul trecut, în special fiind vorba de preferinţa pentru online, inclusiv ca interacţiune cu banca.
Dacă este să mă refer la 2020, creşterea activităţii BT a contribuit foarte mult la relansarea economiei din acest an şi suntem mândri că suntem un pilon pentru România. Pe lângă cifrele care arată că strategia noastră a fost una potrivită, aş menţiona că aproximativ 500.000 de clienţi au fost susţinuţi în contextul COVID-19 prin amânarea ratelor, scutirea timp de trei luni a obligaţiei lunare pe cardurile de credit, precum şi prin programul IMM Invest.
Referitor la rezultatele Băncii Transilvania şi la impactul pandemiei, cele mai recente sunt cele pe primele trei luni ale anului, care, aşa cum am văzut, sunt încurajatoare şi arată relansarea economiei româneşti după provocările din 2020. În ianuarie – martie a.c. am acordat prin BT aproape 48.000 de credite, dintre care cam 45.000 au fost pentru locuinţe şi nevoi personale, ceea ce arată că românii au continuat să aibă planuri şi, mai mult, să se gândească la o locuinţă mai mare şi mai confortabilă. Rezultatele financiare pe primele şase luni le vom anunţa în a doua parte a lunii august.
Sunteţi o bancă mereu în căutare de oportunităţi, care abordează orice situaţie cu curaj: ce oportunităţi aţi valorificat/sunteţi în curs de valorificare în aceste ultime 15 luni?
Cea mai mare oportunitate este accelerarea trecerii spre online banking. Este de bun augur pentru clienţi, pentru a descoperi sau pentru a-şi forma noi comportamente care fac din banking o activitate obişnuită, uşoară, de zi cu zi, de pe telefon. Este o oportunitate şi pentru noi, ca bancă, pentru că avem ocazia să contribuim la creşterea gradului de digitalizare în România şi să pregătim constant soluţii noi de online banking.
De exemplu, numărul plăţilor cu telefonul s-a dublat în primul trimestru al anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa încât am ajuns la 12,3 milioane de tranzacţii. Aş aminti inclusiv că 500.000 de clienţi au făcut prima tranzacţie online cu cardul în 2020, care, în cea mai mare parte, au continuat să facă banking de la distanţă.
Cum se simte pulsul mediului de afaceri românesc de la nivelul BT? Dar mediul de afaceri clujean?
Se simte creşterea optimismului în mediul de afaceri românesc, pe fondul reluării unor proiecte investiţionale sau de creştere care au fost amânate. Acest optimism are influenţă pozitivă inclusiv în ceea ce priveşte ritmul de creştere a creditului neguvernamental, care în primele cinci luni ale anului a înregistrat un ritm de creştere la un maxim istoric, comparativ cu anii de dinaintea pandemiei. Reluarea şi extinderea până la finalul anului a unor programe guvernamentale de susţinere a dezvoltării reprezintă premise pentru continuarea acestui optimism, dar şi de creştere în partea a doua a anului.
Cerere există, oamenii şi-au reluat obiceiurile de consum. Mai mult, economiile făcute în 2020 continuă să stimuleze şi mai mult consumul. Vedem un trend în creştere a operaţiunilor prin conturile clienţilor companii, cu excepţia depunerilor şi ridicărilor de numerar, care au scăzut, ca efect al digitalizării. Inclusiv ritmul creditării este în creştere, ajutat, desigur, de programe precum IMM Invest. Antreprenorii iau mai ales împrumuturi pentru zona de capital de lucru, de susţinere a creşterii consumului. Avem şi investiţii, mai ales prin IMM Invest, dar majoritatea celor care vor să investească preferă să aştepte oportunităţile propuse de Guvern pe zona de PNRR. Aşteptăm să mai intre în consum o parte din sumele bugetate de Guvern pe Măsura de granturi M2 – capital de lucru, ca efect al transferului de pe Măsura M3 investiţii, anulată, plus granturile HoReCa, undeva pe la final de an.
Clujul confirmă că este unul dintre polii economici ai ţării, magnet pentru judeţele din jur. Atrage în continuare forţă de muncă şi investiţii imobiliare. De la finalul anului trecut vedem o accelerare a investiţiilor şi o revigorare a business-ului cu mult peste media naţională. Rămâne una dintre cele mai atractive zone, ca ritm de creştere economică şi investiţii noi.
Din zona Cluj vin companii de succes în domeniul financiar şi nu numai: ce elemente miraculoase ale succesului se regăsesc în zona Dvs? Ce îi deosebeşte pe antreprenorii clujeni de alţi competitori din ţară?
Cred că spiritul antreprenorial românesc este la fel peste tot, însă sunt anumite caracteristici în funcţie de zonă, ca dezvoltare şi potenţial. De asemenea, consider că în Cluj au fost valorificate foarte bine oportunităţile care au urmat aderării României la Uniunea Europeană, ceea ce a dus la dezvoltarea mediului economic şi la creşterea digitalizării. Companii de succes sunt din multe sectoare, iar cea mai puternică dinamică medie anuală a investiţiilor productive în regiunea Nord-Vest, în perioada 2000-2018, au fost tranzacții imobiliare (17,1%), industria (13,7%) şi IT&C (12,8%).
Cu un PIB nominal de peste 11 miliarde de euro în 2019, Clujul contribuie cu aproximativ 5% la formarea PIB-ului României, iar din cifrele Eurostat, această pondere a crescut de la 3,7% în 2000. Anul trecut, Clujul a înregistrat un PIB per capita de 12.400 de euro, al treilea cel mai mare de la nivel național. Județul se remarcă și prin numărul ridicat al firmelor cu participație străină la capital, aproape 10.000, clasându-se pe locul 3 la nivel național. Rata şomajului este scăzută, de doar 1,8%, iar venitul mediu net a fost în anul 2018 de 3.115 de lei, al doilea cel mai mare de la nivel național, după București.
Transformările pozitive din zonă au determinat creşterea populaţiei în ultimii ani, la 730.000 de locuitori, la nivel de judeţ, precum şi atragerea tinerilor în economia Clujului, evoluție influențată și de faptul că majoritatea absolvenților din Cluj aleg să rămână în Cluj pentru un job. De exemplu, media de vârstă din Cluj este de 40 de ani, sub media din România, care este de 42,2 ani.
De ce credeţi că zona Cluj e un magnet atât pentru companii care doresc să investească în România, cât şi pentru tineri care vor să-şi înceapă cariera profesională?
Pe lângă detaliile deja menţionate, Clujul oferă forță de muncă calificată, dată mai ales de mediul academic de aici, nivel competitiv de fiscalitate, proximitate de piețele Europei de Vest, potențial de convergență economică europeană și perspective foarte bune pentru dezvoltarea infrastructurii. Pentru a genera creştere economică sustenabilă – durabilă şi sănătoasă -, România şi regiunile sale trebuie să fie percepute ca destinaţii de investiţii stabile şi atractive, iar Clujul are aceste standarde.
Suntem bucuroşi că oraşul în care s-a născut Banca Transilvania şi multe alte companii este pe locul 29 într-un clasament recent care măsoară calitatea vieții în peste 70 de orașe din Europa, potrivit EY. De asemenea, Clujul stă bine la capitolul siguranţă, facilităţi medicale, servicii şi proiecte de dezvoltare ca smart city.
Viitorul sună bine pentru că sunt câteva domenii principale cu potențial de dezvoltare la nivelul regiunii Nord-Vest în perioada post-pandemie, cuprinse și în Programul Operațional 2021-2027: dezvoltarea avantajelor competitive prin inovare și investiții în domeniile de specializare inteligentă; transformarea economiei și administrației, prin digitalizare; promovarea eficienței energetice; ameliorarea infrastructurii verzi urbane; dezvoltarea mobilității urbane durabile; creșterea conectivității regionale și a siguranței pe drumurile publice; îmbunătățirea accesului echitabil la educație, formare profesională și învățământ terțiar de calitate; dezvoltarea economică și socială a zonei prin folosirea resurselor turistice, naturale și de patrimoniu.
Cum vedeţi evoluţia viitoare a Băncii Transilvania? Dar a sistemului bancar românesc? Dar a economiei româneşti?
Sunt optimist în privinţa Băncii Transilvania, chiar dacă vor fi şi alte provocări aduse de pandemie în economie. Vom continua să susţinem clienţii şi să aducem valoare acţionarilor. Ne orientăm tot mai mult spre finanţarea proiectelor green, pentru dezvoltarea durabilă a României, dar şi pentru a face mai mult decât banking, cu gândul la ziua de mâine, care poate diferi radical de cea de azi.
La nivelul sistemului bancar românesc, ne aşteptăm la creşterea ratei creditelor neperformante. Rata creditelor neperformante din 2020 a fost totuşi scăzută la nivel de sector, în jur de 4% din totalul creditelor, însă dacă ne uităm la pondere, vedem că sunt credite amânate de aproape 42 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 15% din totalul finanţărilor neguvernamentale. Per total, peste 560.000 de români şi companii şi-au amânat ratele. La BT peste 40.000 de clienţi au beneficiat de aceste amânări prin măsuri lansate de bancă şi prin moratoriile guvernamentale. La BT, suntem precauţi, aşa încât am provizionat şi monitorizăm riscurile.
Referitor la economia românească, aceasta se îndreaptă spre un deceniu propice dezvoltării. Sunt premise pentru investiții productive, un nivel redus al costurilor reale de finanțare și sunt în implementare programele lansate de UE în 2020. Dacă ciclul economic post-criză a fost unul al consumului, ciclul economic post-pandemie va fi unul al investițiilor. Istoric vorbind, după pandemii au urmat perioade de efervescenţă, de dezvoltare, cu nivel redus al costului de finanţare. Iar programele lansate de UE anul trecut susţin această perspectivă, de investiţii în economia internă. Agricultura, construcţiile, energia, sistemul medical, toate au potenţial de creştere şi reinventare, iar pe toate acestea vom continua să le susţinem, ca bancă.
Povestea BT e și povestea dvs., ca și bancher dar ca și clujean. Cum vă simțiți acum, după aproape 30 de ani?
Este o mândrie să fii, ca şi companie, parte din energia unui loc, a unei regiuni. Povestea BT a început acum aproape 30 de ani, în Cluj-Napoca, cu o sucursală şi 13 angajaţi. Suntem cea mai mare bancă din România inclusiv datorită celor de aici, care au crezut în noi, este încă un moment să le mulţumim. Avem aproape 350.000 de clienţi în Cluj-Napoca, dintre care 300.000 sunt persoane fizice şi, practic, 2 din 3 clujeni lucrează cu noi. Banca a creat în Cluj-Napoca peste 3.000 de locuri de muncă. Ne bucurăm că avem ocazia să facem în Cluj mai mult decât banking: avem aici fundaţii, cum este Clujul Are Suflet, am contribuit la fondarea primei şcoli de business 100% britanice din Cluj, EMBA University of Hull, contribuim la creşterea sportului clujean. Suntem aici şi în întreaga ţară pentru a finanţa România şi clienţii. 2021 este aşa cum ni l-am propus, Anul Relansării, cu rol esenţial din partea BT în susţinerea firmelor, românilor şi economiei, precum şi în crearea de valoare pentru cei peste 34.000 de acţionari ai băncii.
COMMENTS