Ştim că un program de compliance presupune existenţa unui set intern de proceduri menite să împiedice acţiuni, atât ale managementului, cât şi ale angajaţilor fără funcţii de conducere, care ar putea da naştere unor încălcări ale legii şi, astfel, unor dosare civile sau penale. În cazul în care acestea totuşi se produc, un program de compliance eficient poate restrânge responsabilitatea juridică a companiei, protejând interesele şi salvând astfel integritatea stakeholderilor neimplicaţi în fapta penală, a clienţilor, partenerilor strategici sau angajaţilor săi.
În ultimii ani nevoia unor astfel de programe a devenit evidentă şi în România datorită unor dosare cu rezonanţă din justiţie. Cu toate acestea subiectul rămâne în mare măsură unul de nişă, fiindu-i acordată o atenţie minimală. Alexandru Lazăr, partener al casei de avocatura spaniole IntLaw şi Director Academic al programului de Master în Compliance în cadrul ISDE, alături de Simona Pirtea, Managing Associate al firmei de avocatură Bulboacă şi Asociaţii, subliniază importanţa unui program de corporate compliance pentru companiile care activează pe piaţa locală în rândurile ce urmează:
Cum se poziţionează România în materie de Corporate Compliance?
(AL): Încă nu exista obligaţia directă sau indirectă din punct de vedere legal. Compliance în România este aplicat doar în companii din sectoare reglementate (bancar, asigurări etc.) şi la companii cu origini în ţări cu tradiţie în acestă materie (SUA, UK, Australia).
Pentru a încuraja întreprinderile să aibă sisteme de Compliance trebuie luate doua măsuri:
(1) reglementată materia de Compliance şi nevoia de a insera sisteme de Compliance în structura persoanelor juridice (nu doar companii comerciale ci tuturor persoanelor juridice: asociaţii, fundaţii, cooperative, partide etc.);
(2) sistemul juridic să dea un plus persoanelor juridice ce adoptă un sistem eficient de corporate Compliance. În ţările cu tradiţie de Compliance (SUA, UK, Spania etc.) acest plus este că persoana juridică este scutită de răspundere penală dacă are un program eficient pus în aplicare.
(SP): Exceptând sectorul bancar şi multinaţionalele, prevenţia şi implicit compliance-ul nu reprezintă o prioritate pentru societăţile din România. Astfel, foarte mulţi manageri nu văd avantajele imediate pentru business şi, din raţiuni de costuri sau timp, amână sau ignoră implementarea unor programe de compliance. Însă, de foarte multe ori, această amânare poate duce la pierderi semnificative, atât de capital cât şi de imagine, sau chiar la implicarea companiilor şi a administratorilor/asociaţilor/acţionarilor în dosare penale.
Fiind avocat de drept penal, am văzut situaţii în care s-ar fi putut evita implicarea administratorilor şi/sau a companiei în dosarul penal dacă ar fi fost luate măsuri în sensul prevenţiei penale şi ar fi fost implementate la nivelul companiei proceduri stricte şi politici antifraudă şi anticorupţie şi un control eficient pe modul de aplicare al acestora.
Cu siguranţă, programele de compliance vor deveni o prioritate şi la nivelul societăţilor românești când vor exista obligaţii legale şi, mai ales, când vor fi reglementate avantajele (ex: limitarea răspunderii penale sau exonerarea persoanei juridice în cazul existenţei unui program eficient de compliance).
Însă, în ultima vreme, am observat o deschidere a managementului companiilor pentru a acţiona preventiv şi pentru a implementa sisteme de corporate compliance. Probabil acest lucru se întâmplă şi din cauza multitudinii de dosare penale în toate industriile şi a riscurilor generate de acestea.
Statele occidentale sunt pioneri în Corporate Compliance – cum se explică acest lucru?
AL: Motivul este existenţa unui cadru legal comprehensiv, atât „hard law” (norme emise de catre stat), cât şi „soft law” (principii internaţionale, recomandări etc.) ce se aplică la aceasta materie.
În altă ordine de idei, a avea un program de Compliance eficient dă valoare companiei în două moduri:
(1) daca vrei să vinzi compania, responsabilitatea penală rămâne cu compania. Deci cumpărătorul va oferi un preţ mai bun pentru compania ce are un sistem eficient. Asta îi oferă siguranţa că acea companie este scutită de răspundere penală. Practic creşte valoarea de vânzare sau o scade daca societatea nu are un sistem de Compliance.
(2) daca vrei să joci pe piaţa globală trebuie să ai un program eficient de Compliance. Companii din ţări cu tradiţie în Compliance încep să impună asta colaboratorilor din alte ţări, iar cei care nu au compliance pot astfel pierde clienţi şi operaţiuni internaţionale. Acest efect are o explicaţie juridică.
Luăm drept exemplu Spania, unde compania X răspunde penal pentru faptele comise de către prestatorii săi de servicii dacă aceştia comit delicte şi compania X are beneficii. Compania X fabrică haine, are nevoie sa facă outsourcing şi foloseşte compania Y. Aceasta din urma foloseşte copii sau mână de lucru clandestină (emigranţi fără permis de şedere etc). În acest caz indirect compania X beneficiază indirect din activitatea delictuală a Y şi va răspunde legal. Din aceste motive, companiile din Spania au mare grijă pe cine aleg ca furnizor de produse/servicii şi încep să ceară furnizorilor să aplice programe de Compliance pentru a elimina riscurile penale. Prin urmare, dacă o firmă locală doreşte să aibă relaţii comerciale cu companii din ţări în care Compliance este uzual, ar trebui să se gândească serios că este momentul să implementeze un program de compliance.
SP: Această deschidere are la bază două motive: reglementarea compliance-ului şi o cultură a prevenţiei pe care ţările occidentale o au şi care la noi este doar la început.
Mi-aş dori însă, ca în ciuda lipsei unor reglementări în domeniu în acest moment în România, să fim cu un pas înainte şi companiile româneşti să acţioneze strategic, cu viziune şi preventiv.
Având în vedere legislaţia europeană, măsurile pe care le iau companiile străine şi multinaţionale în domeniul Corporate Compliance-ului şi chiar intenţia unor standardizări pe politici antifraudă şi anticorupţie, aplicate atât companiilor, cât şi clienţilor şi furnizorilor acestora, ar fi in interesul societăţilor româneşti să acţioneze în acest sens, chiar în lipsa unei reglementari actuale.
Există sprijinul necesar din partea instituţiilor locale?
AL: În momentul de faţă, în România, în special în sistemele reglementate există. Dar este obligaţia jucătorilor de pe piaţă şi a juriştilor să ceară să se reglementeze acest aspect în cât mai multe domenii. Dacă se va face acest pas, vom asista la un grad mai mare de transparenţă şi profesionalism. Jucătorii de pe piaţa românească vor fi mai buni profesionişti, iar cei „amatori” vor fi treptat eliminaţi deoarece ceilalţi actori vor refuza să intre în tranzacţii cu ei din cauza lipsurilor lor în materie de Compliance.
SP: Îmbucurător este că importanţa prevenţiei şi a unui program eficient de compliance este susţinută şi la nivelul autorităţilor româneşti. Astfel, în cadrul unor evenimente de Compliance care au avut loc recent, s-a subliniat ca pentru viitor, inclusiv în cadrul dosarelor penale, se va analiza dacă şi în ce mod persoanele juridice au acţionat preventiv şi diligent pentru a împiedica săvârşirea unor infracţiuni. Acesta poate fi un indiciu că exista o deschidere a instituţiilor acreditate în acest sens.
Dar mai mult decât atât, trebuie să existe un interes şi o implicare directă şi din partea ”privată”. Interesul este atât al statului – ca societăţile care funcţionează în România să aibă business-uri curate şi viabile care să susţină economia naţională -, cât şi a companiilor private – de a se proteja şi acţiona eficient şi profitabil, fără interferenţa unor aspecte care să le aducă un prejudiciu financiar sau de imagine.
Pentru cei interesaţi să aprofundeze subiectul, în data de 15 martie 2016, începând cu ora 10:00, firmele de avocatura IntLaw şi Bulboaca şi Asociaţii organizează un eveniment dedicat acestuia. Este de menţionat faptul că în rândul reprezentanţilor companiilor care deja şi-au anunţat participarea la eveniment se află nume importante ale multinaţionalelor prezente pe piaţa din Spania şi România. Înscrierea este liberă, dar în limită locurilor disponibile. Cei care doresc să participe sunt rugaţi să se înscrie până pe 11 martie la adresa de email: alexandra.serb@bulboaca.com.
COMMENTS