Proiectul CSALB, unul special și cu rezultate excelente, a devenit încă din prima clipă foarte atractiv pentru avocați de prestigiu. Este și cazul lui Mihai Tănăsescu, nume sonor în branșa avocaților. Despre profesia sa de bază el spune că fără o cultură generală solidă nu poţi avea un dialog, iar fără dialog nu exista oralitatea actului de justiţie. În ceea ce privește CSALB, reputatul avocat declară: „Mi-a plăcut foarte mult conceptul CSALB, care este aproape unic în Europa. Când vorbesc cu colegii mei străini acestora nici nu le vine să creadă că o astfel de idee s-a dezvoltat în Europa de Est, adică într-o zonă pe care juriştii occidentali o considera mai nedezvoltată, în primul rând din cauza corupţiei pe care ei o văd aici (nu ştiu dacă au sau nu dreptate).
Cred că succesul CSALB vine atât din modernitatea conceptului, cât şi din mobilitatea de gândire a celor care conduc Centrul. Punţi de legătură între banking şi profesia de avocat există, ele s-au consolidat în ultimii ani, nu cred că am construit eu personal ceva, doar am pus umărul la un efort colectiv, făcut de toată lumea cu multă bună credinţă, ceea ce contează cel mai mult”.
Lucrul cu oameni care au diverse probleme și vin în fața ta cu păsuri diferite nu pot lăsa indiferent pe nimeni. Empatia își are locul său în interacțiunea dintre cele două părți (care ulterior devin trei).
„Toate cazurile te impresionează, pentru că sunt fapte de viaţă. Pentru un consumator – ca şi pentru un justitiabil – cazul său, oricât de mărunt, este cel mai important din lume. Satisfacţiile morale sunt cele mai mari, mă bucur când mă sună oamenii şi îmi spun că au fost la biserică şi au aprins o lumânare pentru mine, în semn de mulţumire. Nu cred că este satisfacţie mai mare decât aceasta!”
Avocatul apreciază progresele care s-au făcut în dialogul consumator-bănci, mai ales în ultimii ani, chiar dacă ar mai fi de lucrat. „Recomandări sunt uşor de făcut, atât consumatorii – care s-au maturizat în ultimul timp- cât şi băncile – care s-au „umanizat” mult de când a apărut CSALB ştiu mai bine decât mine ce au de făcut.
Eu cred că schimbarea majoră de mentalitate, atât la nivelul consumatorilor, cât şi la cel al băncilor, este lucrul cel mai important în evoluţia gândirii sociale bancare. Consumatorilor le-aş spune să vină cu inimă deschisă la CSALB, nu cu gânduri beligerante, ca în Instanţă. Cu răbdare şi înţelegere, cu vorbă bună, poţi obţine rezultate nebănuite. Băncilor le-aş sugera să aibă politici unitare în domeniu, încă există diferenţe de abordare a dosarelor CSALB de la o bancă la alta. Şi tot băncilor aş vrea să le spun că deja sunt persoane care se interesează, înainte să ia un credit, care sunt băncile cele mai flexibile în negocierile CSALB”.
Conciliatorul CSALB punctează foarte precis avantajele pe care această calitate a sa le are, față de profesia înrudită de mediator. „Cred că profesia de mediator a fost suprareglementată, a devenit o struțocămilă, mediatorul fiind şi în subordinea Ministerului Justiţiei şi liber profesionist, ceea ce nu se poate. În plus, caracterul obligatoriu al medierii – introdus în lege doar din motive mercantile, cred eu- a făcut ca instituţia să deranjeze Lumea Juridică din România. Ţările cu cel mai mare succes în mediere sunt Statele Unite ale Americii şi cele din Nordul Europei. În Statele Unite medierea nici măcar nu este reglementată prin lege, exista un memorandum de 21 de articole, bazat pe cutumă, atâta tot. Şi, cu toate acestea, este zona din lume unde medierea are cel mai mare succes!
Nici nu poţi reglementa totul prin mediere, acesta este, cred eu, un păcat al legii noastre. De regulă, prin mediere reglementezi fie afaceri comerciale importante. Nu poţi să reglementezi totul prin mediere, aşa cum a încercat legea noastră. Prin comparaţie, conciliatorul are o deplină libertate de mişcare, în limitele legii, bineînţeles, ceea ce îi asigura şi o flexibilitate în gândire care poate duce la soluţii neaşteptate, acceptate de ambele părţi.
Cum se vede dintr-un borou de conciliator evoluția relației consumator-bancă pe viitor? „Am depăşit de mult faza creditului „doar cu buletinul” sau perioada în care luăm credite în franci elveţieni, crezând că am făcut o afacere bună, fără să ne gândim că moneda – una singulară, aparţinând unei ţări dezvoltate, dar relativ mici- poate fluctua în defavoarea noastră. Cred că, în primul rând, consumatorii s-au maturizat foarte mult şi nu mai există avântul acela de a lua credite, când 200.000 de euro ni se părea un mizilic (mă refer la anii de dinainte de intrarea în UE, când ne gândeam că va curge doar lapte şi miere, că în 10 ani ajugem la nivelul de dezvoltare al ţărilor din Vestul Europei şi că vor umbla câinii cu covrigi în coadă).
Maturizarea consumatoruilor duce şi la dezvoltarea băncilor. Echipele de negociatori pe care le au, fiecare dintre bănci, în relaţia cu CSALB sunt deja altceva decât întâlneşti, de regulă, într-o sucursală a unei bănci. Aşa cum am spus, deschiderea intelectuală, mobilitatea de gândire, bazată pe un solid bagaj de cunoştinţe de cultura generală, toate dublate de un profesionalism real, fac din echipele de negociatori de la nivelul central al băncilor un partener de dialog nu numai agreabil, dar şi unul în care poţi să ai încredere”.
COMMENTS