Industria de asigurări consideră importantă modificarea Legii RCA, o lege care și-a demonstrat în repetate rânduri neajunsurile, mai ales că s-a suprapus și cu introducerea de măsuri provizorii, așa cum este cea de înghețare a tarifelor RCA. E necesar însă ca această modificare să aducă stabilitate și o mai bună funcționare a pieței RCA, pentru asigurarea unei protecții corespunzătoare victimelor accidentelor rutiere.
Din aceste motive, problemele pe care modificările la legea RCA ar trebui să le rezolve comportă mai multe aspecte, precum ar fi:
- Scăderea frecvenței accidentelor rutiere prin măsuri legislative eficiente;
- Creșterea gradului de cuprindere în asigurare;
- Gestionarea daunei medii prin introducerea unor mecanisme de transparență și control – așa cum arătăm în cele de mai jos.
Revenind la propunerile aflate pe masa Parlamentului, este îngrijorător faptul că anumite principii de funcționare și aspecte de ordin tehnic menite să repare măcar în parte o serie din dezechilibrele pieței, pe care industria le-a semnalat în mod constant în ultimii 5 ani, nu sunt incluse între amendamentele Legii, cu toate că sunt dorite inclusiv de către șoferi.
Spre exemplu, propunerea de introducere a unor prețuri de referință medii practicate pe piață pentru reparații și, respectiv, închiriere de vehicule, cu titlu informativ, neobligatoriu, nu se găsește în lista modificărilor Legii RCA. O astfel de măsură ar fi similară cu tarifele de primă de referință care există la asigurarea RCA.
De altfel, studii realizate de IRES în ultimii 4 ani pe eșantioane reprezentative la nivel național arată clar că românii își doresc să aibă acces la un astfel de instrument, care ar oferi transparență în luarea unor decizii informate privind alegerea unității reparatoare. Astfel, 9 din 10 români consideră că ar fi benefică publicarea anuală, cu titlu informativ, de către o autoritate competentă, a unor prețuri de referință pe piața de reparații auto, dar și pentru închirierea autovehiculelor primite la schimb de persoanele păgubite RCA pe perioada reparației celor avariate.
Mai mult, sub pretextul îmbunătățirii siguranței rutiere, în loc să se trateze problema de fond, respectiv frecvența foarte mare a accidentelor, este încălcat multor șoferi români victime ale accidentelor rutiere dreptul de proprietate ocrotit prin Constituție asupra vehiculelor deținute, fiindu-le îngrădită posibilitatea de a primi despăgubirile sub formă bănească pentru avariile suferite la aceste vehicule. În plus, se pornește de la prezumția greșită că toți cei care azi doresc să beneficieze de plata în avans își repară vehiculele în service-uri neautorizate.
Încălcarea dreptului de proprietate se manifestă prin faptul că se limitează dreptul proprietarului unui vehicul avariat de a hotărî cu privire la soarta acestuia, mai ales că în viața reală se întâlnesc cele mai diverse cazuri în care victimele accidentelor aleg să nu inițieze reparații ale vehiculului afectat, din motive personale. Să nu uităm că există situații urgente în care păgubiții au nevoie imediată de compensații financiare pentru a acoperi diverse situații și cheltuieli. Aceste nevoi subliniază importanța flexibilității și a accesului la compensații adecvate care să acopere o gamă largă de nevoi și circumstanțe personale, depășind simpla reparație a vehiculului.
Pe scurt, dacă noile propuneri legislative vor deveni text de lege, o parte din păgubiții RCA ar trebui să facă obligatoriu dovada că și-au reparat mașina fără să mai aibă dreptul de a primi, în caz contrar, despăgubirea sub formă bănească. Această obligație nu mai este însă valabilă și pentru cel vinovat, cel care produce un accident sau în cazul în care mașina este reparată în baza unei polițe CASCO sau din alte motive (ex.: înlocuirea pieselor uzate). Pe cale de consecință, șoferii păgubiți vor fi discriminați față de celelalte categorii de șoferi care nu se încadrează în această categorie.
Ne exprimăm însă speranța că autoritățile vor respecta în continuare dreptul oamenilor de a dispune de despăgubiri așa cum doresc, evident, cu respectarea legii. Aceasta înseamnă că măsuri care să elimine sau să diminueze cazurile în care mașinile sunt reparate în unități fără autorizație sau chiar mai rău ar trebui să cadă în sarcina autorităților cu atribuții în domeniul vehiculelor rutiere, siguranței rutiere, protecției mediului înconjurător și asigurării calității, al prevenirii și combaterii încălcării normelor rutiere, precum și a celor cu atribuții de control și supraveghere a contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația fiscală și nicidecum a societăților de asigurări, operatori economici privați, care au un obiect de activitate diferit și clar definit de Legea 237/2015.
O altă propunere are în vedere modificarea principiului de aplicare a „răscumpărării”. O asemenea clauză îi va favoriza în primul rând pe șoferii care produc daune, anulând parțial beneficiile schimbării sistemului bonus-malus propus prin proiectul de lege.
O altă prevedere cu risc este introducerea obligativității ca asigurătorii să ofere vânzarea polițelor RCA în rate, inclusiv în rate lunare – așa cum apare expres menționat în proiectul de modificare a legii.
Pe lângă complexitatea operațională necesară gestionării unui astfel de sistem, faptul că asigurătorul poate rezilia polița RCA doar după o anumită perioadă de la neplata unei rate, poate încuraja clienții de rea-credință sau fără bonitate financiară suficientă să nu mai achite mai ales ultimele rate și să circule neasigurați – putând provoca accidente. Consecința va fi accentuarea presiunii asupra FNP – Fondul Național de Protecție, fond alimentat din primele plătite de asigurații RCA onești, din care se plătesc inclusiv daunele provocate de cei neasigurați cum este, de exemplu, cazul tragicului accident de la 2 Mai din august anul trecut, caz bine mediatizat.
Așa cum am arătat în numeroase rânduri, industria de asigurări RCA înțelege nevoia de sprijinire a șoferilor români, motiv pentru care ideea de rate este deja menționată în actuala lege, însă numărul acestora și detaliile operaționale ar trebui convenite de comun acord, respectând principiul libertății contractuale, între asigurat și asigurătorul RCA, permițând acestuia din urmă, pe baza analizei de risc, să poată evalua solicitarea și să aibă în vedere bonitatea financiară a clientului pe care, practic, îl creditează.
Nu în cele din urmă: suspendarea polițelor RCA. Noua Directivă privind Asigurările Auto oferă posibilitatea statelor membre de a introduce în legislația internă o astfel de posibilitate. Cu toate acestea, posibilitatea de a solicita, nemotivat, suspendări multiple ale poliței de asigurare va crea condiții propice pentru comportamente abuzive, favorizându-se, astfel, eludarea obligației de asigurare prin această potențială prevedere. Prin urmare și această măsură care se regăsește în proiectul de lege poate conduce la o scădere a gradului de cuprindere în asigurare, inducând un element de risc atât pentru asigurații onești, cât, mai ales, pentru terții păgubiți – principalele persoane care ar trebui să se bucure de protecție în cazul unor accidente de vehicule. Și în acest caz, consecința ar putea fi creșterea presiunii asupra FNP, fond alimentat din primele de asigurare plătite de asigurații RCA de bună-credință.
Considerăm necesară implementarea unui pachet adecvat de măsuri legislative care să descurajeze eludarea obligației de asigurare și care să prevină conducerea vehiculelor neasigurate prin înăsprirea sancțiunilor contravenționale pentru neasigurați și schimbarea corespunzătoare a sistemului bonus-malus care să încurajeze comportamentele responsabile pe drumurile publice.
Desigur, acestea sunt doar câteva dintre aspectele care vizează proiectul de modificare a Legii RCA. Există însă multe alte elemente pe care industria de asigurări le-a semnalat în mod constant și care se regăsesc în propunerile de modificare legislativă înaintate autorităților de-a lungul anilor.
Ne exprimăm însă încrederea că Parlamentul României va avea deschiderea de a ajusta Legea RCA în beneficiul real al victimelor accidentelor rutiere și al tuturor șoferilor și că argumentele de ordin tehnic își vor găsi locul chiar și într-un context electoral cum este cel din 2024.
COMMENTS