Industria fondurilor de pensii administrate privat, în căutarea timpului pierdut

analizaeconomica

Industria fondurilor administrate privat îşi continuă procesul de dezvoltare. Având ca start al colectării contribuţiilor anul 2008, Pilonul II a reuşit să atingă la finele lunii septembrie a acestui an o valoare a activului net de peste 12,7 miliarde lei. În ciuda reticenţei multor actori ai pieţei, manifestată atât înaintea lansării cât şi ulterior, sistemul şi-a dovedit deja utilitatea. Din nefericire, în unele state din regiune, se încearcă o naţionalizare a activelor acumulate în fondurile de pensii administrate privat, fapt ce umbreşte viitorul acestor investitori instituţionali.

 

După ani de zile de discuţii şi tergiversări, în 2007 a avut loc marea campanie de aderare la fondurile de pensii administrate privat (din lunile septembrie 2007-ianuarie 2008), iar în 2008 s-a dat startul colectării primelor contribuţii în sistem. S-a pornit cu redirecţionarea a 2% din venitul brut al angajatului dinspre „administrarea” publică către cea privată, calendarul precizând o majorare cu 0,5 pp a acestei contribuţii, astfel încât în anul 2016 să se ajungă la 6%. În anul 2009 însă, contribuţia a fost îngheţată la 2%, iar ulterior acest decalaj nu a fost recuperat, motiv pentru care, în prezent, contribuţia la fondurile de pensii administrate privat este de 4% şi nu de 4,5%.

Privind partea plină a paharului, faptul că anul viitor contribuţia va fi majorată la 4,5% reprezintă o garanţie că sistemul este viabil şi că susţinătorii lui au suficiente argumente pentru a-i contracara pe cei care tânjesc la activele acumulate în fondurile de pensii administrate privat. Când spun tânjesc, mă refer la naţionalizarea acestora în scopul reducerii vreunui deficit. De-a lungul anilor au existat contestatari ai sistemului privat, considerând că sistemul public este astfel lipsit de resursele necesare plăţii actualelor pensii.

Să nu uităm că sistemul public este unul de tip pay as you go. Asta înseamnă că din contribuţiile actualilor angajaţi sunt plătite pensiile celor care au ieşit din câmpul muncii. Dacă s-ar naţionaliza activele fondurilor de pensii administrate privat, s-ar reduce un deficit, însă ar fi doar o acţiune cu efect de scurtă durată. Raportul salariaţi-pensionari este unul subunitar. Să luăm spre exemplu datele existente pentru luna august 2013. Efectivul salariaţilor din economie a fost de aproximativ 4,37 milioane, în timp ce numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost de 4,68 milioane. Şi nu am luat în calcul pensionarii din agricultură. Din rândul pensionarilor, aproximativ 71% sunt încadraţi la limită de vârstă, în timp ce alte 15% reprezintă pensii pentru invaliditate, de orice grad.

Se pot face tot soiul de amendamente la cifrele de mai sus. Fie că numărul real al angajaţilor este mai mare, fie că există multe persoane plătite la negru, fie că există mulţi salariaţi peste hotare. Indiferent de ajustări, raportul dintre angajaţi şi pensionari este îngrijorător. Tocmai din cauza acestei conjuncturi (şi mai ales pentru faptul că prognozele pe termen mediu şi lung indică o înrăutăţire a raportului), sistemul de pensii administrate privat trebuie să fie păstrat nealterat.

Activarea participanţilor

 

Pentru siguranţă, administratorii şi alţi actori ai pieţei trebuie să continue munca de convingere asupra viabilităţii sistemului de administrare privat. Şi, mai mult, trebuie să înceapă să implice mult mai mult şi participanţii în sistem. Ar fi păcat ca vreo discuţie privind naţionalizarea să strângă la protestele contra mai puţini oameni decât pentru cauze cu impact mult mai mic. Momentan, întrucât în conturile participanţilor nu s-au strâns încă sume importante, dată fiind contribuţia redusă, puţini sunt cei care se interesează de conturile lor, de modul în care le sunt gestionate investiţiile etc. Pentru cei mai mulţi dintre ei, calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat este conştientizată doar la momentul primirii informării anuale din partea administratorului.

Mai mult, chiar dacă au fost realizate diverse campanii, gradul de informare nu este încă unul ridicat. Iar acest lucru se reflectă în numărul redus de persoane ce optează voluntar pentru un fond de pensii.

În primele nouă luni ale acestui an a fost înregistrat un număr de aproximativ 184 mii de participanţi nou intraţi în Pilonul II. Dintre aceştia, doar aproximativ 13% au optat voluntar pentru un fond, restul fiind distribuiţi aleatoriu. Procentajul nu este îmbucurător având în vedere nevoia de conştientizare a importanţei sistemului de pensii administrat privat în rândul participanţilor. În cel mai bun caz, procentajul semnificativ al celor care sunt distribuiţi aleatoriu îi ajută pe administratori să optimizeze costurile, întrucât nu mai trebuie să plătească cheltuieli de achiziţie pentru noii participanţi. Practic este o modalitate pentru a „amortiza” cheltuielile de achiziţie din campania de aderare iniţială.

Active atent administrate

 

La finele lunii septembrie 2013, activul net agregat al fondurilor de pensii administrate privat a fost de 12,76 miliarde lei, în creştere cu peste 45% faţă de perioada similară a anului trecut. Această majorare se datorează cu precădere viramentelor lunare realizate către fonduri pe parcursul perioadei analizate, dar şi randamentelor investiţionale raportate. În acelaşi interval analizat, numărul participanţilor la Pilonul II a crescut cu 5%, ajungând la 5,76 milioane.

În ultimele luni, valoarea medie a viramentelor lunare virate în sistemul de pensii administrate privat a fost de aproximativ 270 milioane lei şi, odată ce contribuţia va fi majorată la 4,5% în 2014, putem presupune că valoarea va ajunge undeva la 300 milioane lei. Aceşti bani vor fi investiţi în economie şi vor susţine dezvoltarea acesteia.

La 30 septembrie 2013, din activul agregat al fondurilor de pensii administrate privat, aproximativ 73,6% este investit în titluri de stat. Alte 7,8% sunt investite în depozite bancare şi 5,6% în obligaţiuni municipale, corporative sau supranaţionale. Categoria acţiunilor a atras 12,4% din activul în administrare.

Vedem astfel că administratorii de fonduri menţin un procentaj ridicat al instrumentelor cu venit fix, pentru a respecta astfel natura unui astfel de vehicul investiţional, preluând doar o cotă redusă de acţiuni, suficientă însă pentru a conduce randamentele peste rata inflaţiei.

Din rândul celor opt fonduri de pensii administrate privat, cele care au mai rămas în urma proceselor de consolidare a pieţei, trei dimensionează o cotă de 75% din activul net total şi, respectiv, 67% din numărul de participanţi. Ultimele două fonduri în clasamentul cotelor de piaţă, fie că discutăm despre share în activ net sau număr de participanţi, nu au reuşit să treacă încă pragul de 5%. Industria fondurilor de pensii administrate privat este o piaţă concentrată şi, cel mai probabil, procesul de consolidare va continua.

 

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0