Creşterea producției industriale a atins în luna octombrie un nivel de 11,6% brut (9,6 % ajustat după numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate). Ritmul consemnat pe primele zece luni ale anului a ajuns, astfel, la +8,2% în serie brută şi +8,8% ca serie ajustată şi transmisă la Eurostat în condiţii de comparabilitate cu celelalte economii ale UE.
Este pentru a patra oară pe parcursul acestui an când se consemnează un avans cu două cifre în dreptul sectorului-cheie din PIB, care dă tonul în întreaga economie. Industria prelucrătoare a obţinut valori încă şi mai ridicate, cu +12,9% în octombrie 2017 faţă de octombrie 2016 şi o creştere de 8,8% brut pe primele zece luni ale anului, cifră identică cu rezultatul PIB pe primele trei trimestre.
Față de luna precedentă, producția industrială a crescut în octombrie 2017 cu 4,5% în serie brută și cu 1% în serie ajustată cu numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (ceea ce indică o creștere extensivă, pe baza majorării timpului de lucru și mai puțin prin creșterea productivității muncii). Față de octombrie 2016, creșterile au fost de 11,6% ca serie brută și 9,6% ca serie ajustată.
Fapt notabil, consumul de energie electrică și termică aferent acestei performanțe industriale a scăzut în octombrie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului precedent cu 2,2% iar avansul pe zece luni s-a situat la doar 1,4% brut, ceea ce indică un proces semnificativ de eficientizare şi de modificare a structurii industriale.
Ramurile cele mai performante
Demn de reținut, performanța de creștere cea mai bună a fost înregistrată (din nou) de industria bunurilor de capital (vezi tabelul) iar performanţa acestui segment este în expansiune.La fel ca şi activitatea pe zona bunurilor intermediare (a se citi piese şi subansamble incluse ulterior în produse finite, multe dintre ele venite apoi în ţară pe post de importuri).
De unde se vede că tocmai ceea ce a rămas şi s-a retehnologizat din fosta „grămadă de fiare vechi”, (INDUSTRIA GREA cum se spunea pe vremuri) este ceea ne-a scos din criză şi ne menţine (încă) pe linia de plutire, în pofida erorilor din politica economică. Chiar dacă nu mai avem de-a aface cu fostele fabrici socialiste, tradiţia industrială, atâta cât a apucat ea să se constituie s-a dovedit a fi atuul cel mai important al ţării în vremuri grele sau pe care ni le facem singuri grele.
Creşterea producției pe marile grupe industriale (serie brută, % față de aceeași perioadă a anului anterior)
Grupa 10 luni oct.17
Industria bunurilor de capital 12,3 15,6
Industria bunurilor intermediare 10,0 16,4
Industria bunurilor de folosință îndelungată 5,1 4,8
Industria bunurilor de uz curent 0,7 4,7
Industria energetică 1,5 -0,3
Practic, nu percepem acest fapt cum se cuvine deoarece performanţa obţinută acolo unde impactul pentru publicul larg este maxim, a fost considerabil mai redusă. Cu o creştere de doar 0,7% în industria bunurilor de uz curent şi de 5,1% la bunuri de folosinţă îndelungată ( ritm în scădere uşoară pe octombrie 2017), NI SE PARE că industria românească nu performează. Deşi se poate spune corect că ar putea fi mai performantă pe zone cu valoare adăugată mai mare.
Retehnologizată cu utilaje mai performate și eficientizată prin metode moderne de producție industria este cea care ne-a asigurat creşterea rapidă a nivelului de venit pe locuitor, atâta cât este el în prezent, precum și exporturile necesare limitării deficitului extern și susţinerii cursului de schimb. Ritmurile de creştere consemnate în ramura de maşini, utilaje şi echipamente (+50,9%) şi echipamente electrice (+37,2%) sunt de-a dreptul impresionante, deşi nu au nimic de-a face cu vreo performanţă la nivelul administraţiei.
Topul creșterilor producției industriale prelucrătoare pe ramuri de activitate (serie brută, % față de aceeași perioadă a anului anterior)
Perioada 10 luni Oct.17
Industrie total 8,8 12,9
Mașini, utilaje, echipamente 31,5 50,9
Echipamente electrice 28,4 37,2
Tipărituri, înregistrări 20,6 10,4
Produse farmaceutice 16,8 40,4
Autovehicule de transport rutier 16,1 14,1
Fabricarea hârtiei și produselor din hârtie 9,5 21,8
Calculatoare, produse electronice și optice 8,0 10,8
Industria metalurgică 7,9 10,7
Produse textile 7,6 3,5
Produse din cauciuc și mase plastice 3,7 10,2
Construcţii metalice 3,2 18,7
Alte mijloace de transport decât rutiere 2,9 17,6
Fabricarea băuturilor 2,8 3,7
Produse chimice 2,4 8,8
Industria alimentară 1,1 8,2
Prelucrarea țițeiului și produse de cocserie 0,7 5,6
………
Fabricarea de mobilă 0,1 1,1
Pielărie, marochinărie, blănuri -1,6 -0,4
Prelucrarea lemnului -7,0 -2,8
Fabricarea produselor din tutun -10,4 -24,5
Articole de îmbrăcăminte -10,7 -7,6
Sursa: INS
În context, avansul de 40,4% consemnat la produse farmaceutice ( +16,8% pe primele zece luni) este emblematic şi ar fi de natură să lase perplex un observator străin care ar face corelaţia cu lipsa de medicamente din spitale. După cum, existenţa celor 11 ramuri industriale care au performat în octombrie la valori cu două cifre fără a se vedea şi un avans semnificativ în veniturile bugetare apare drept bizar.
Avem mai sus imaginea evoluțiilor diverse din industria românească, care au susţinut avansul de 7% al PIB înregistrat per total în primele trei trimestre ale acestui an, cu inflamarea neavenită a consumului intern, la care, în mod clar, nu au cuplat industriile care se adresau direct puterii sporite de cumpărare oferită populaţiei.
Rămâne să urmărim, pe măsură ce vor fi prelucrate datele pentru finalulul anului, sustenabilitatea progreselor înregistrate de industriile performante (antrenate de contextul extern favorabil lanţurilor de producţie multinaţionale în care activează) şi capacitatea lor de a prelua anul viitor din şocurile la care va fi supusă economia în urma măsurilor fiscale deja antamate.
COMMENTS