Creșterea medie a prețurilor în România, măsurată după metodologia armonizată la nivel european, a fost în fiecare din ultimii doi ani de circa patru procente, potrivit datelor publicate de Eurostat. Avansul față de anul 2017 s-a situat la 8,15%, exact aceeași valoare ca și în raport cu anul de referință 2015.
Evoluția indicelui armonizat al prețurilor în România (2005 – 2019, 2015 = 100)
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Indicele prețurilor 64,90 69,19 72,58 78,33 82,70 87,73 92,84
Evoluție +9,1 +6,6 +4,9 +7,9 +5,6 +6,1 +5,8
Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Indicele prețurilor 95,98 99,04 100,41 100 98,93 100 104,08 108,15
Evoluție +3,4 +3,2 +1,4 -0,4 -1,1 +1,1 +4,1 +3,9
Avansul prețurilor s-a redus considerabil, de la circa 35% în intervalul 2005 – 2010 până la doar 14% pe perioada 2010 – 2015, nivel echivalent cu 2,65% pe an, adică foarte aproape de ținta Băncii Centrale (2,5% +/-1%). De remarcat stabilitatea nivelului al prețurilor din perioada 2013 – 2017, când reducerile de fiscalitate, mai ales pe segmentul produselor alimentare, au condus la păstrarea unui nivel ( prea) scăzut al inflației și la „mascarea” scumpirilor care s-au produs la alte produse și servicii din coșul de consum.
După cum se vede, inflația pe anii 2018 și 2019, deși în ușoară scădere spre limita maximă a intervalului-țintă (urmărit ca optim de către BNR, pe metodologia națională a indicelui prețurilor de consum) a fost MAI MARE decât în anii de ieșire din criză, 2012 și 2013, când s-a încadrat în cerințele teoretic recomandabile.
Ar mai fi de reținut și faptul că România apare pe locul trei ca influență pe creșterea prețurilor din UE ca indice armonizat IAPC, potrivit datelor publicate de Eurostat. Diferența față de indicele calculat la nivel național IPC este că indicatorul de inflație armonizată include 12 grupe de produse și servicii (nu trei categorii mari precum la noi) și este bazat pe consumul în registrat într-o țară, indiferent de rezidența consumatorilor.
Ponderea țărilor non-euro în indicele evoluției prețurilor la nivelul Uniunii Europene(2020)
Polonia 7,383% Ungaria 1,501%
România 3,208% Danemarca 1,283%
Suedia 2,320% Bulgaria 0,965%
Cehia 1,896% Croația 0,774%
Cele opt state rămase deocamdată în afara Zonei Euro ( care contribuie cu 80,67% din total) sunt luate în calcul după populație dar și după mărimea PIB. De remarcat faptul că ponderea României s-a dublat, practic, din 2012 încoace (de la 1,641% la 3,208%). Ceea ce, în pofida convergenței prețurilor, arată un spor al consumului, semnificativ peste avansul înregistrat în termeni reali de rezultatul economic.
COMMENTS