O echipă a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de Jaewoo Lee a vizitat Bucureștiul în perioada 6-12 noiembrie 2018, pentru a discuta evoluțiile recente în plan macroeconomic și în planul politicilor. La finalul misiunii, şeful delegaţiei a declarat:
”Activitatea economică din România se menține puternică, șomajul înregistrând minime istorice. Îngrijorările legate de supraîncălzire s-au mai temperat, dată fiind recenta încetinire a ritmului de activitate, presiunile inflaționiste din acest an părând a fi atins deja nivelul maxim. Banca Națională a României a întărit politica monetară și managementul lichidității, contribuind astfel la menṭinerea sub control a presiunilor inflaṭioniste. In continuare, ar trebui menținută inclinatia de întărire a politicii monetare pentru a ancora anticipațiile inflaționiste și a limita riscurile externe. Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătățit, iar plafonarea serviciul datoriei la un anumit procent din venit pentru creditele acordate populației va contribui la menținerea stabilității financiare”. În traducere, ceea ce face BNR arată bine. Ca de fiecare dată…
Dar… ”O consolidare fiscală ar crea spațiu de manevră pentru politica fiscală, reducând astfel vulnerabilitatea economiei față de șocurile interne și externe. În pofida mai multor ani de creștere economica puternică, deficitul bugetar a avut evoluție ascendentă, nu una descendentă, așa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea țintei pentru anul 2018 încă prezintă riscuri în absența unor măsuri suplimentare. În același timp, structura cheltuielilor publice se îndreapta din ce in ce mai mult către elemente rigide în detrimentul investițiilor publice. Bugetul pe anul 2019 și cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană (UE) și să mențină datoria publică exprimată ca pondere in PIB pe o traiectorie descendentă. Aceasta presupune măsuri de calitate ridicată. În acest sens, inițiativele Fondul Monetar Internațional Washington, D.C. 20431 USA 2 actuale de eficientizare a cheltuielilor publice – analizele de cheltuieli și achiziția centralizată – sunt binevenite. Esențială este, de asemenea, modernizarea administrației fiscale. Totodată, majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prn prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și creșterii economice pe termen lung.”
”Pentru a spori potențialul de creștere sunt necesare reforme structurale bine țintite și o bună guvernanță. Consolidarea instituțiilor ce se ocupă de investițiile publice continuă să reprezinte o prioritate pentru reducerea decalajului major de infrastructură pe care îl înregistrează România, inclusiv prin facilitarea unei mai mari absorbții a fondurilor europene. Guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat poate fi îmbunătățită, iar exceptiile de la Legea 111/2016 ar trebui evitate. Fondul suveran de investiții avut în vedere ar trebui să respecte cele mai bune practici la nivel internațional. Lupta împotriva corupției trebuie să continue deoarece reducerea corupției contribuie la creșterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor și la dezvoltarea competitivității. Unele inițiative legislative recente au generat incertitudini, au creat îngrijorări legate de buna guvernanță și de sistemul financiar, ce constituie fundamente ale unei creșteri susținute pe termen lung.”
După cum se poate citi printre rânduri, abundă îngrijorările privind modul în care Executivul gestionează economia. Din păcate, cu siguranţă cei în măsură să facă ceva nu vor (ştii) să citească printre aceste rânduri şi vom rămâne cu aceste declaraţii de o diplomaţie dusă la stadiul de măiestrie.
COMMENTS