Veniturile lunare totale ale unei familii din România au fost anul trecut de 6.464 lei, în creştere cu 13,8% faţă de anul anterior (exact inflația medie anuală, contrar percepției publice), potrivit datelor comunicate de INS. Pe membru de familie, suma a urcat la 2.575 lei (+14,8%, sporul față de avansul pe familie fiind rezultatul scăderii numărului de persoane pe gopodărie de la 2,53 la 2,51).
Dacă veniturile salariale au crescut cu 10,7%, de la 3.919 lei la 4.340 lei, cele provenite sub formă de prestații sociale au avansat cu 18,4%, de la 1.087 lei la 1.287 lei. Totodată, veniturile în natură s-au majorat de la 370 lei pînă la 470 lei (+27%). Veniturile din agricultură au urcat la 117 lei (+27%) iar cele din proprietate și vânzarea de active au stagnat la 60 lei.
Pe medii de rezidență, venitul total mediu lunar pe o gospodărie în urban a fost semnificativ mai mare, de 7.227 lei (de 1,3 ori mai mare decât în zona rurală), respectiv 3.021 lei pe persoană (de aproape 1,5 ori peste cel din rural). Ponderea salariilor a urcat la 73,9% în urban, cu mult peste cele doar 55,4% din rural (de unde și o evidentă diferență pe partea de fiscalizare).
În schimb, veniturile din prestații sociale au atins 22,4% în rural, cu aproape patru puncte procentuale peste ponderea din mediul urban, ceea ce sugerează un transfer de bunăstare pe considerente de solidaritate. De remarcat și faptul că veniturile în natură au fost de 12,5% în rural, pondere de trei ori mai mare decât la orașe.
Pentru referință în timp, vă prezentăm și evoluția pe tipuri de gospodării de la ieșirea din criza precedentă. Unde se poate observa faptul că venirea pandemiei a oprit scăderea raportului de venituri dintre mediul rural şi mediul rural, plecată de la 70% în anul 2014 până spre 62% în 2018-2019. Anul 2022 a confirmat revenirea pe trend crescător, prin atingerea celei mai mari valori din ultimii opt ani (68%).
Alocări în creștere pentru mâncare, locuință și transport
Modificările produse în criză pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații (potrivit clasificării europene COICOP) arată o revenire a procentajului costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice, în contextul unei inflații ceva mai ridicate pe acest segment de consum, împreună cu o alocare tot mai redusă procentual pe segmentul „băuturi alcoolice și tutun”.
Pe fondul creșterii masive a prețurilor la energie, în pofida schemelor de compensare venite în sprijinul populației, pe partea de locuire și utilități s-a consemnat cea mai mare creștere a ponderii sumelor alocate, acestea având un ritm nominal de aproape 23%, mult peste inflația medie anuală (13,8%). La polul opus, s-au situat sumele alocate pentru educație (cifrate de INS la 17 lei pe o gospodărie) și asigurări plus servicii financiare (23 lei).
Ar mai fi de subliniat scăderea continuă a alocărilor din sectorul comunicațiilor, atât după revenirea treptată a activităților la serviciu, dar și sub efectul concurenţei în creştere. Precum și diminuarea după revenirea la „normal”, din domeniul sănătății. Simplificat, redistribuirea banilor s-a făcut cu precădere către transport, „recreere, sport și cultură”, precum și, în refacere după pandemie, pe segmentul HoReCa.
COMMENTS