Ionuţ Bălan, bloguluibalan.ro
Ultimele evoluții ale dosarului creditelor ipotecare în franci elvețieni din Polonia sunt cel mai bun exemplu cu privire la distorsiunile pe care intervențiile guvernamentale le provoacă activității sectorului privat și ar trebui luate ca exemplu și în România.
Astfel, în ultimele zile, prețurile la bursă ale acțiunilor băncilor poloneze au scăzut, iar costurile de împrumut ale acestora s-au majorat după ce premierul de la Varșovia, Ewa Kopacz, a anunțat că vrea să ia măsuri similare celor implementate de omologul său de la Budapesta, Viktor Orban, care a forțat băncile din Ungaria să convertească în forinți creditele ipotecare în franci elvețieni, obligându-le să suporte pierderi de 1,7 miliarde de dolari.
Miercuri, însă, guvernul polonez și-a schimbat poziția, anunțând că nu este interesat să urmeze exemplul Ungariei şi să forţeze băncile să convertească în zloţi creditele ipotecare în franci elveţieni ale populaţiei și sugerând doar că băncile ar trebui să îi ajute pe cei care au luat astfel de credite.
„Am discutat foarte scurt despre soluţiile lui Victor Orban. Acesta nu este cel mai bun exemplu de rezolvare a acestor probleme, nu numai pentru sistemul financiar, dar şi pentru cei cu credite”, a declarat vicepremierul polonez. Janusz Piechocinski referindu-se la deciziile premierului ungar Victor Orban, care anul trecut a ordonat ca toate creditele în valută să fie convertite în forinţi, costurile urmând să fie suportate de bănci.
În paralel, Ministrul polonez al Economiei a propus miercuri ca băncile care operează în Polonia să îi ajute pe cei care au credite în franci elveţieni prin limitarea expunerii lor la fluctuaţiile cursului de schimb. Într-un comunicat de presă, Ministerul a informat că a propus băncilor să limiteze amploarea fluctuaţiilor cursului de schimb la 15% în primul an, la 40% în următorii cinci ani şi la 100% pe durata de viaţă a creditului. În plus, în cazul în care francul elveţian continuă să se aprecieze, debitorii ar trebui să beneficieze de o perioadă de graţie de până la trei ani.
Acțiunile la bursă ale băncilor poloneze s-au apreciat cu până la 7% după aceste declarații ale guvernului, după ce se depreciaseră anterior ca urmare a îngrijorării investitorilor cu privire la pericolul ca sectorului bancar polonez să îi fie impuse pierderi masive prin măsura administrativă a convertirii forțate în zloți a creditelor ipotecare în franci elvețieni.
Din același motiv, dobânzile cerute de investitori pentru a achiziționa obligațiuni ale băncilor din Polonia se majoraseră semnificativ.
Astfel, la începutul anului, dobânda cerută de investitori la obligațiunile în euro cu scadența în 2019 ale băncii PKO Bank Polski era cu 0,75 puncte procentuale comparativ cu cea aferentă titlurilor de stat poloneze similare. În prezent, însă, acest diferențial s-a majorat la 0,9 puncte procentuale. În ianuarie, costurile de împrumut ale PKO Bank Polski erau cu 2,06 puncte procentuale sub cele ale băncii ungare OTP. De atunci, diferențialul s-a îngustat la doar 1,75 puncte procentuale, scrie Bloomberg.
Aceste evoluții arată că măsurile intervenționiste populiste fac rău nu doar băncilor, ci și debitorilor cu probleme pe care pretind că îi ajută. Asta pentru că instituțiile de credit preferă să îi ajute cât pot de mult pe cei cu dificultăți de rambursare a ratelor, neluând în calcul executarea silită decât în ultimă instanță, din simplul motiv că astfel ar înregistra pierderi mai mari din provizioanele pe care trebuie să le constituie pentru acoperirea creditelor declarate neperformante.
Însă formele prin care băncile îi sprijină pe clienți costă la rândul lor, astfel încât, de fiecare dată când statul scumpește finanțarea pentru bănci prin măsurile pe care le ia, lovește de fapt în capacitatea acestora de oferi înlesniri debitorilor.
De altfel, săptămâna trecută a avut loc o întâlnire pe această temă la banca centrală a Poloniei, la care a participat guvernatorul Marek Belka, alături de băncile comerciale și de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Ideea de a obliga băncile să modifice cursul de schimb al creditelor în CHF nu s-a numărat printre concluziile întâlnirii. În schimb, s-a convenit că băncile trebuie să țină cont de dobânzile negative la franci elvețieni, să evite solicitatea de garanții suplimentare și să extindă maturitatea creditelor pentru clienții cu probleme de rambursare.
La rândul său, Asociația Poloneză a băncilor i-a sfătuit pe membrii săi să convertească creditele acelor clienți care solicită acest lucru fără taxe și comisioane suplimentare, folosind cursul de referință calculat de banca centrală.
În România, practic toate băncile cu expunere semnificativă pe credite în CHF au anunțat măsuri de sprijin pentru debitorii cu probleme. De astăzi, Bancpost va reduce dobânzile la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte procentuale, măsura fiind valabilă până la următorul termen de revizuire a dobânzii, conform clauzelor din fiecare contract, dar va aplica şi soluţii individuale, precum restructurarea sau conversia.
Bancpost este a şaptea instituţie de credit care anunţă măsuri de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul pentru clienţii cu credite în franci elveţieni.
OTP şi Millennium Bank au redus marja de dobândă cu 1,5 puncte procentuale pentru o perioadă de trei luni, iar Raiffeisen Bank a scăzut dobânda cu cinci luni înainte de termenele contractuale. Volksbank va menţine până la 17 aprilie cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii cu împrumuturi în franci. La rândul său, Banca Românească a decis să scadă dobânda pentru creditele în CHF cu circa 0,8 puncte, prin aplicarea indicelui LIBOR la 3 luni valabil luni, 26 ianuarie, care se situa la -0,954%.
COMMENTS