Interviu cu Bogdan Speteanu, Președintele Asociației Societăților Financiare – ALB România

DEZIDERAT. Ne dorim ca asociația să devină un formator de opinie.

Domnule Președinte Bogdan Speteanu, în opinia dumneavoastră, care au fost în 2016 principalele caracteristici ale pieței locale de leasing financiar?

2016 a fost un an pozitiv din punct de vedere al evoluției pieței în care activăm. La jumătatea anului,  piața înregistra o creștere de 25%, iar din estimările noastre tendința se păstrează. Estimarea noastră pentru întreg anul este de 15-20% creștere. Această creștere ar conduce la aproape 2 miliarde de euro valoare a bunurilor finanțate, rezultat privind contrac­tele noi semnate în 2016. Este o cifră care n-a mai fost înregistrată din 2008 în piața de leasing. Vorbim de o creștere deja solidă, urmare a trendului ascendent de anul trecut. Deci, din acest punct de vedere, rezultatele sunt promițătoare. Un factor favorizant – contextul economic pozitiv generat de creșterea econo­mică – e vizil pe toate segmentele de finanțare, atât vehicule cât și echipamente. Probabil, anul acesta vom asista la o schimbare. Dacă în ultimii doi ani vehiculele comerciale grele erau motorul de creștere pentru leasing auto, în 2016 tendința ascendentă a venit în mod evident dinspre autoturisme și vehicule comerciale ușoare, ceea ce reprezintă de fapt o revenire la normalitate, după perioada de criză. Cam toate mărcile de autoturisme noi au raportat creșteri importante pe partea de vânzări, în special în trimestrele al doilea și al treilea, susținute și de programul „Rabla”, program ce a reprezentat un semnal psihologic și pentru industria leasingului. Trendul pieței cred că se va menține, iar pe termen mediu și lung ne bazăm pe o creștere a leasingului de 15-20% pe an. Și asta pentru că nivelul de finanțări noi de circa

2 mld. de euro considerăm că e sub potențial. Dacă ne raportăm la PIB-ul României, o industrie a leasingului cu o pondere de circa 2% (spre 3 mld. de euro pe an), în următorii ani, mi s-ar părea rezonabilă. Cel mai probabil, pentru 2016, leasingul va reprezenta aproximativ 1,2% din PIB. Cât de repede s-ar putea ajunge la 2% din PIB rămâne de văzut, în condițiile în care și gradul de intermediere financiară este încă redus comparativ cu media UE. Dar o creștere a industriei noastre pe viitor cu circa 15% pe an mi se pare sustenabilă.

Preponderența segmentului vehicule în total finanțări în leasing financiar ar putea constitui pe viitor un factor de risc în această industrie?

Nu cred. În orice țară din lume, cu economii mai mult sau mai puțin dezvoltate,  vehiculele sunt preponderente în cadrul finanțării în leasing. Și asta pentru că, pornind chiar de la definiția leasingului, acesta presupune finanțare pe bază de active, în principal de active lichide care au o piață secundară. Iar dintre toate activele mobile lichide autovehiculele sunt cele mai lichide, motiv pentru care oricând va exista cea mai mare deschidere vizavi de finanțarea acestui segment. În momentul în care ne îndreptăm spre bunuri mobile specializate (echipamente) și piața  va fi mai restrânsă și nișată pe anumite industrii. Apoi, acest tip de finanțare presupune cadre specializate, cu experiență, ceea ce nu e ușor de realizat. Este adevărat că peste tot în lume există și jucători de nișă, care sunt specializați pe anumite tipuri de echipamente, dar per ansamblu în piață nu cred că lucrurile se vor schimba dramatic din acest punct de vedere. Pentru România, ar putea exista însă pe viitor o mai bună echilibrare a finanțărilor în leasing, în ideea ca ponderea echipamentelor să câștige teren.

Legat de leasingul imobiliar, acesta este la momentul de față o prezență pur simbolică. O bună parte din jucători au ieșit din această piață, iar alții, puțini la număr, au rămas. Dar prezența leasingului imobiliar este neglijabilă, inclusiv anul acesta ne așteptăm la o pondere de sub 5% în total finanțări noi. Adesea leasingul imobiliar are forma de „sale&lease back” care, după cum se știe, e o sursă de capital de lucru.

Legat de configurația pieței de profil la ora actală, este aceasta corespunzătoare sau nu, în opinia dumneavoastră?

Se manifestă o tendință firească a industriei financiare, aceea de a se consolida. Sunt încă destui jucători de leasing financiar, numai în Registrul Special al BNR fiind aproape 30. Raportat la volume noi de finanțare anuale ce se apropie de 2 mld. euro, putem spune că avem de-a face cu o piață de profil fragmentată. Cred că vom asista în continuare la un proces de consolidare, nu neaparat pe termen scurt dar sunt convins că pe termen mediu și lung acest lucru se va întâmpla. Dacă ne uităm inclusiv la top 10 jucători, vedem că, din punct de vedere consolidat, aceștia au o pondere semnificativă în total piață. Unii jucători mari chiar și-au întărit poziția în piață în perioada post-criză. Ar mai fi de spus că trecem printr-o perioadă în care jucătorii mici își refac strategiile și caută să se repoziționeze. Dacă vor avea sau nu viitor, aceasta va depinde foarte mult de strategia aleasă.  Dacă își vor găsi nișa pe care să o cunoască foarte bine, care să fie de fapt avan­tajul lor competitiv, ca finanțatori specializați, atunci vor exista în continuare. Pentru jucătorii generaliști e foarte greu însă să ajungă la o specializare strictă. Firmele mici care vor alege să fie generaliste, personal, nu le dau mari șanse pe viitor. Important e și  cine anume e acționarul din spate (dacă acesta este sau nu o instituție financiară solidă). După mine, inclusiv jucătorii mari vor putea rezista dacă vor avea în spate, fie o instituție financiară puternică, fie  un producă­tor cu o rețea bine dezvoltată (și mă refer la jucătorii captivi).

Din punct de vedere al finanțării, clientul a fost sau nu favorizat în 2016?

În mod cert, da. Deși piața a crescut, concurența este acerbă. Clienții au beneficiat de aceasta, accesând finanțări la costuri mai scăzute. Există în prezent o presiune pe costuri  și pe dimensiunea avansului. Se observă o scădere a avansului, ceea ce facilitează accesul clientului la finanțare. Apoi, se constată o scădere considerabilă a marjelor. Vizavi de client, remarcăm o îmbunătățire a comporta­mentului de plată. Criza, deși neplăcută, a avut și efecte benefice, iar acesta e unul dintre ele. Companiile de leasing au investit în sisteme  de management al riscului performante, iar clienții își cântăresc mult mai bine posibilită­țile înainte de a lua decizia de a investi, comparativ cu perioada de dinainte de criză. Rezultatele se văd și în stocul  de bunuri ale firmelor de leasing care, cel puțin deocamdată, e aproape inexistent.  Dar, dat fiind faptul că volumele finanțate sunt în ascensiune, vom vedea probabil pe viitor o creștere și a acestui indicator, ceea ce ar reprezenta ceva normal într-o industrie dezvoltată.

În 2016, au existat disfuncții în piață care au afectat și bunul mers al firmelor de leasing?

Întotdeaua e loc de mai bine. Sunt din ce în ce mai multe reglementări, inclusiv pe plan european, care vin și condiționează activitatea sectorului financiar, ceea ce duce la restrân­gerea posibilităților de acordare a finanțărilor. O problemă esențială pe care am avut-o pe parcursului anului a fost aceea legată de proce­sul de înmatriculare, care dureaz\ nepermis de mult. De aici, au apărut foarte multe probleme în relația cu clienții. În urma unui dialog deschis cu autoritățile, am reușit la un moment dat să ameliorăm situația, dar problemele au revenit. Într-o societate informati­zată, avantajele acesteia trebuie resimțite pe scară largă, inclusiv în relația cu autoritățile statului. Trebuie investit în sisteme informatice integrate. În continuare, în procesul de înma­triculare auto, cineva ia acele documente și trebuie să stea la cozi, de multe ori cu bon de ordine. Ca asociație, suntem deschiși la dialog și vrem să sprijinim autoritățile în a găsi soluții viabile.

Actuală este și problema asigurărilor, a RCA-ului, cu impact în special asupra transpor­tatorilor, un segment-cheie pentru industria de leasing. În ultimii ani, România s-a poziționat tot mai mult ca o țară prestatoare de servicii de transport internațional, iar impredictibi­litatea costurilor, incluzând aici și costurile de asigurare, este resimțită ca un impediment major pentru operatorii în domeniu. Există astfel un risc de default, ca transportatorul să nu mai poată să-și plătească rata de leasing, mai ales că, în condițiile existente astăzi în piață, de multe ori costul asigurării (RCA+CASCO) este mai mare decât cel al finanțării. Pe de altă parte, este esențial să avem o piață de asigurări solidă, cu jucători puternici. Reamintesc că noi,  companiile de leasing, ne bazăm în foarte mare parte pe activul finanțat, motiv pentru care este esențial să știm diversele riscuri ce pot afecta valoarea activelor asigurate. Astfel, suntem preo­cupați de orice schimbări legislative ce ar putea slăbi sistemul de asigurări.

Pentru asociația pe care o conduceți, care au fost prioritățile interne ale acestui an?

Ne concentrăm ca membrii noștri să devină mai activi în comunicare la nivel de asociație. Ne dorim ca ALB România să se transforme într-un adevărat for de discuții. Avem mai multe comitete de lucru, pe diverse domenii,  și vrem ca, prin implicarea membrilor, să devenim și un formator de opinie, inclusiv în dialogul cu autoritățile. Ca priorități, aș aminti revizuirea organizatorică a asociației și un nou plan de comunicare cu membrii. Este important ca ALB să fie o voce comună și ca toți membrii să se simtă reprezentați de aceasta. Prioritatea pentru membri va fi pe viitor ceea ce am început, respectiv o mai bună comunicare, în ideea ca ALB să fie inclusiv o platformă de schimb de experiență, care să aducă tuturor plus-valoare. Apoi, să fim activi și în plan legislativ, date fiind desele reglementări care apar în sectorul financiar. De multe ori ni se reproșează că nu finanțăm suficient. Dar desele schimbări legislative și limitările intervenite nu fac decât să ne împingă în această direcție. E greu să vorbești de prosperitate, de formarea de capital atâta timp cât avem o intermediere financiară scăzută și un acces greoi la finanțare. Acestea nu sunt compatibile. În 2017, vom relua discuția în Parlament pe marginea Legii Leasingului și a Legii IFN-urilor, documente care să reglementeze în mod unitar, fără distorsionări, domeniul în care activăm și să conducă la o mai bună informare a clienților. Aici aș adăuga „chiar de la început” că ALB își propune să fie partener activ, cu scopul de a simplifica și a spori atractivitatea finanțărilor în leasing prin creșterea gradului de satisfacție a clientului. În speță, focusul este pe  automa­tizarea interacțiunilor care apar în cadrul procesului de finanțare în relația cu autoritățile statului. Un alt obiectiv este cel de a găsi împreună cu factorii de decizie din comunitatea de business românească cea mai bună pozițio­nare a produsului de leasing, pentru a produce valoare adăugată în PIB, prin susținerea IMM-urilor. O ]int\ major\ este creșterea gra­dului de educație prin implicarea activă la nivelul acțiunilor educaționale.