Între politic şi economic: reducerea CAS la angajator, costuri şi beneficii

Guvernul a anunţat reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator de la 1 octombrie, chiar dacă măsura nu le pică deloc bine celor de la FMI. Dincolo de discuţiile contradictorii, mediul de afaceri, investitorii, media şi chiar şi politicienii sunt de acord că era nevoie de reducerea CAS. Rămâne de văzut cum va arăta balanţa costuri/beneficii în 2015, pentru că în cazul anului curent e destul de puţin probabil să avem derapaje.

Premierul Victor Ponta a anunţat că de la 1 octombrie contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cu cinci puncte procentuale, cu un impact bugetar de 850 milioane lei, fără majorarea deficitului bugetar, şeful Executivului precizând însă că măsura nu are acordul FMI, ci este asumată de Guvern. „Considerăm că reducerea CAS cu cinci puncte trebuie aplicată chiar de anul acesta şi putem să ne permitem acest lucru. Putem în mod rezonabil şi sustenabil să transmitem către Parlament proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte pentru ultimul trimestru, începând cu 1 octombrie, deoarece în acest fel nu trebuie să creştem niciun fel de taxă sau impozit. Avem capacitatea, fiind buni gospodari ai bugetului şi având încasări suplimentare şi cheltuieli mai mici, pentru 2014, de a acoperi impactul negativ“, a spus Ponta, după şedinţa de guvern în cadrul căreia a fost luată decizia.

Premierul a precizat că acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială „rămâne funcţional, nu se întrerupe, reziliază sau denunţă”. Şi, cu siguranţă, ceea ce e stipulat în program va fi urmărit cu atenţie, pentru că ar fi o dovadă de neseriozitate în faţa marilor investitori să ratezi ţinte macroeconomice. După cum la fel de grav ar fi fost să nu respecţi o promisiune făcută mediului de afaceri, unul şi aşa sufocat de taxe.

Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a arătat că negocierile cu FMI au fost „destul de dificile“, cu mai multe scenarii care nu prevedeau însă introducerea unei noi taxe pentru mediul de afaceri în schimbul reducerii CAS. „Am fost în schimb de acord cu principiul că trebuie să stăm în ţinta de deficit şi de aceea, până la urmă, am ajuns la concluzia că este mai înţelept să aplicăm această măsură numai de la 1 octombrie, cu un impact mult mai redus (…) Cei de la FMI vor fi aici în noiembrie şi vom discuta bugetul pe 2015, iar noi ne angajăm ca acel buget să îndeplinească ţintele de deficit şi vom continua această măsură, dar în momentul acela se vor lua decizii în cel fel noul buget va satisface şi condiţia de menţinere a deficitului şi de a menţine această măsură de reducere a CAS cu 5 puncte la angajator“, a spus ministrul.

Petrescu a mai afirmat că reducerea CAS cu 5 puncte din luna iulie a fost „planul iniţial“, dar a trebuit respectată ţinta de deficit şi evitată introducerea unei alte taxe.

De cealaltă parte, Fondul Monetar Internaţional a anunţat că discuţiile cu autorităţile române vor continua de la sediul FMI din Washington, notând că au rămas unele chestiuni nerezolvate şi fără să precizeze când o misiune a Fondului ar putea reveni la Bucureşti. „Economia a continuat să-şi revină şi este aşteptată acum să crească cu 2,8% în acest an. Dezechilibrele fiscale au fost reduse şi deficitul de cont curent a rămas scăzut. În perspectivă, echipele (FMI şi Comisiei Europene, n.r.) au avut discuţii constructive cu autorităţile române despre cum să asigure continuarea progreselor şi au ajuns la un acord asupra unor politici importante în această privinţă. Totuşi, unele chestiuni rămân nerezolvate. Discuţiile cu autorităţile române vor continua de la sedii“, se arată într-un comunicat al Fondului.

Sursa: MFP

Impact financiar la buget de -4,4 mld. lei/anual

Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale va avea un impact financiar negativ asupra bugetului general consolidat de 4,4 miliarde lei/an pentru fiecare din următorii cinci ani, în medie, iar pentru acest an impactul este estimat la minus 850 milioane lei, se arată în expunerea de motive a proiectului privind reducerea cu 5 puncte procentuale a taxării muncii, publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

În ceea ce priveşte impactul asupra mediului de afaceri, se arată că măsura va duce la creşterea fondurilor rămase la dispoziţia angajatorului, surse care pot fi folosite pentru crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea bazei de calcul a contribuţiilor sociale. De asemenea, măsura va duce la „creşterea numărului de contribuabili, implicit eficientizarea raportului contribuţii/beneficiari şi a masei de impunere, respectiv creşterea veniturilor asupra cărora se aplică contribuţia”.

Potrivit documentului, impactul negativ generat de această măsură va fi compensat pe anul 2014 din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcţii. „Astfel, impozitul pe construcţii proiectat pentru anul 2014, în valoare de 488 mil. lei, a fost declarat în valoare de 1449 mil. lei şi încasat la primul termen de plată în sumă de 710,4 mil lei”, se arată în expunerea de motive.

În documentul prezentat pe site-ul ministerului se arată că promovarea proiectului de lege privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este determinată de regresia sistemului românesc de impozitare a muncii – generată de nivelul cotelor contribuţiilor sociale, care acţionează ca un factor descurajator pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru stimularea mediului de afaceri şi a investiţiilor,şi de faptul că sistemul asigurărilor sociale suferă distorsiuni care reduc baza impozabilă pentru contribuţiile la pensii, dar şi pentru asigurările de sănătate.

Ministerul face referire şi la existenţa pe piaţa muncii a unei mari presiuni fiscale asociată nivelului ridicat al contribuţiilor de asigurări sociale care alimentează sistemul de pensii şi care determină necesitatea diminuării sarcinii fiscale suportate de angajator, luând în considerare faptul că două treimi din contribuţia datorată la sistemul de pensii reprezintă contribuţia angajatorului. Astfel, arată Finanţele, România se confruntă cu o rată scăzută a participării pe piaţa muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator determină o cerere redusă de forţă de muncă.

Totodată, Direcţia generală de analiză macroeconomică şi politici financiare din Ministerul Finanţelor a publicat un studiu privind sistemele de impozitare din UE. Potrivit documentului, cea mai mică pondere a impozitelor directe în total impozite la nivelul anului 2010 o are Lituania (numai 17,4%), urmată de Bulgaria (18,8%) şi Slovacia (19,1%). „Toate aceste ţări au adoptat sisteme de impozitare cu cote fixe, care conduc la o reducere puternică a impozitelor directe faţă de cele indirecte”, arată studiul. România, cu 22,65%, se situa în 2010 pe locul 8 din 27 de state, mult sub nivelurile medii de 30,4% pentru UE 27 şi de 30,6% pentru EA 17 (zona euro).

În schimb, România ocupa„locul 3 în ceea ce priveşte ponderea impozitelor indirecte (45,2%) în total impozite, primele poziţii fiind ocupate de Ungaria (45,5%) şi Bulgaria (55,4%)”. Analiza MF constată că „sistemele de taxare din Germania şi Franţa, care pun accent pe contribuţiile de asigurări sociale, sunt la polul opus cu cele din Danemarca, Suedia şi Marea Britanie, unde ponderea contribuţiilor sociale în totalul veniturilor este redusă”.

Potrivit unui studiu realizat de Accace, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajatori ar plasa România pe locul 2 în regiune din prisma celor mai mici costuri cu asigurările sociale, după Slovacia, unde în prezent contribuţia angajatorilor pentru pensii se ridică la 14%. În topul costurilor cu asigurările sociale în regiune ar urma Polonia, cu o contribuţie de 16,26%, urmată de Cehia, cu un procent de 21,5%, în timp ce Ungaria aplică o cotă de 27% reţinută angajatorilor pentru plata pensiilor.

„Reducerea cotei CAS cu 5 procente pentru angajatori, aplicabilă începând cu 1 octombrie, este cu atât mai îmbucurătoare cu cât nu va atrage după sine majorarea altor taxe şi impozite sau modificarea plafonului maxim la care aceasta se aplică acum, potrivit declaraţiilor oficialilor. Angajatorii vor privi astfel modificarea ca pe un real pas înainte în a echilibra nivelul contribuţiilor sociale al României cu cel al celorlaltor ţări din regiune”, a declarat Maria Cojocariu, Payroll Manager Accace în România.

În prezent, pentru un angajat cu un salariu brut de 1.000 lei, angajatorii plătesc CAS în valoare de 208 lei, urmând ca după aplicarea reducerii cotei cu 5% aceştia să plătească 158 lei. „Avem astfel o diminuare cu 50 lei a costurilor per angajat, iar dacă ne gândim într-un spectru mai larg, putem concluziona că diminuarea cotei CAS la 15,8% va aduce economii semnificative angajatorilor”, a adăugat Maria Cojocariu.

În ciuda reducerii CAS cu 5% la angajatori, România ar înregistra în continuare una dintre cele mai mari contribuţii pentru pensii plătite de angajaţi în regiune, de 10,5%, comparativ cu slovacii sau cehii, care au o cotă de reţinere de doar 4% şi respectiv 6,5%. Cele mai mari costuri cu plata pensiilor din regiune le au însă polonezii, care lunar contribuie cu 11,26% din salariul brut la fondul asigurărilor sociale.

Mai bine mai târziu decât niciodată

Cosmin Marinescu, conf. univ. dr. la ASE şi fost consilier al ministrului liberal al finanţelor Daniel Chiţoiu, consideră că măsura reducerii CAS ar fi trebuit introdusă mai devreme.

„Fireşte, s-ar putea spune, mai bine mai târziu decât niciodată, dar, în economie, mai târziu înseamnă şanse sacrificate. Despre măsura reducerii CAS se discută de circa un an şi jumătate, dincolo de faptul că era parte a programului de guvernare, una dintre cele mai importante măsuri de stimulare, promovată şi susţinută categoric de componenta liberală a guvernării USL”, spune Marinescu, într-un interviu acordat HotNews.

Cristian Socol, consilierul premierului, a arătat că România îşi respectă total angajamentele până la sfârşitul acordului preventiv din 2015. „România îşi respectă/îşi va respecta toate condiţionalităţile convenite cu creditorii internaţionali atât în ceea ce priveşte ţintele macroeconomice, cât şi reformele structurale. Angajamentul total pentru respectarea prevederilor din acordul stand by, dar şi a prevederilor noilor reguli de guvernanţă la nivel macroeconomic prevăzute în Compactul Fiscal, Six Pack, Semestrul European ş.a. se poate vedea din îndeplinirea absolută a ţintelor de parcurs convenite. România nu a tras/nu va trage niciun ban de la instituţiile financiare internaţionale în timpul acordului preventiv pentru un motiv simplu – nu are nevoie”, a declarat Socol, citat de Agerpres.

Consilierul premierului a mai declarat că România arată un tablou macroeconomic solid, cu creştere economică record, inflaţie şi deficit de cont curent la minime istorice, datorie externă în scădere şi datorie publică mult sub pragul de sustenabilitate. Socol susţine că România îndeplineşte azi 10 criterii din cele 11 prevăzute în sistemul european Macroeconomic Imbalances Procedure – mecanism de avertizare timpurie a dezechilibrelor macroeconomice.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, consideră că, deşi măsura de reducere a CAS este aşteptată de toată lumea şi este absolut necesară, golul bugetar de ordinul miliardelor de lei creat în urma aplicării sale reprezintă o sumă foarte mare pentru buget, fiind necesare măsuri compensatorii pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 1,4% pentru 2015 angajată de România în faţa Uniunii Europene.

„E adevărat că la taxa pe stâlp estimarea în buget era de 500 milioane de lei. (…) Se pare că discutăm totuşi de vreo 1,5 miliarde lei, deci e 1 miliard în plus faţă de buget, însă este iluzoriu să crezi că acei bani mai sunt la dispoziţie, pentru că deja de la începutul anului sunt peste 1 miliard de lei care nu s-au colectat faţă de program şi mi-e greu să cred că vor fi recuperaţi în lunile următoare, deci deja acel câştig pe care-l avem pe taxa pe stâlp s-a epuizat prin necolectarea taxelor din primul trimestru“, a declarat Dumitru, după ce a participat la un summit bancar.

Vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, apreciază că, odată cu implementarea măsurii, sunt necesare restructurarea Fiscului pentru o mai bună colectare, precum şi restructurarea cheltuielilor publice.

„Sunt convins că această măsură nu va conduce la un derapaj al deficitului bugetar în 2014 şi în 2015, dar cred în acelaşi timp că o asemenea măsură trebuie acompaniată puternic de o restructurare a administraţiei fiscale pentru a colecta mai bine şi mai mult şi, nu în ultimul rând, de o restructurare a cheltuielilor publice pentru o prioritizare mai corectă, în aşa fel încât volumul investiţiilor să aibă un trend crescător“, a spus Tănăsescu.

Autori: Ortsana Moise si Oana Voinea