Şase lucruri de ştiut despre perspectivele de creştere din Europa Centrală şi de Est:
* Investiţiile în ECE au atins un punct de cotitură în 2014 şi continuă să crească
* Economiile locale şi fondurile UE sunt în prezent principalele surse de finanţare a investiţiilor, în timp ce investiţiile străine directe devin mai puţin importante
* Dublarea avansului investiţiilor la 10-15% ar propulsa potenţialul de creştere economică în ECE la nivelul anterior crizei, de 3,7%
* IMM-urile din ECE aduc o valoare adăugată pentru economie aproape la fel de mare precum în Germania şi Austria…
* …însă au nevoie de un impuls generat de îmbunătăţirea accesului la finanţare şi ameliorarea structurală a mediului de afaceri
* Ţările din ECE au şansa de a primi între 40 şi 60 miliarde euro, una dintre cele mai mari transe din pachetul de investiţii Juncker
S-a încheiat povestea creşterii în Europa Centrală şi de Est (ECE)? Judecând după scăderea fluxului de investiţii străine directe (ISD) din ultimii ani, aşa s-ar putea crede. Cu toate acestea, imaginea de ansamblu este mai complexă. Un studiu recent al Erste Group* arata ca relansarea investiţiilor private reprezintă un factor cheie pentru redresarea potenţialului de creştere al regiunii. Economiile locale şi transferurile de la UE compensează tot mai mult scăderea investiţiilor străine directe, ceea ce ar trebui să susţină relansarea investiţiilor per total. Iar anul trecut a reprezentat într-adevăr un moment de cotitură pentru creşterea investiţiilor şi această tendinţă pozitivă va continua în 2015.
Totuşi, doar acest avans aferent ciclului economic nu poate susţine de sine stătător economiile ECE să atingă nivelurile de creştere de care au nevoie pentru un proces de convergenţă mai rapid. „Ritmul de creştere a investiţiilor în ECE se situează în prezent la aproximativ 6%. Pentru a aduce potenţialul de creştere economică al acestor tari din nou la nivelul anterior crizei, de 3,7%, avansul anual al investiţiilor ar trebui să fie majorat la 10-15% în următorii ani”, a declarat Juraj Kotian, Director Cercetare Fixed Income pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Erste Group.
„În cazul în care contextul economic favorabil din ECE este însoţit de reforme structurale reale, principalii piloni ai creşterii şi convergentei ECE vor fi investiţiile locale, un sector al IMM-urilor prosper şi fondurile UE, care ar trebui utilizate în totalitate”, a adăugat Kotian.
Investiţiile în ECE au atins un punct de cotitură în 2014 şi continuă să crească
Semnalele pozitive privind redresarea economică pe fondul percepţiei îmbunătăţite a consumatorilor şi mediului de afaceri, precum şi creşterea cererii interne au contribuit la stimularea investiţiilor în aproape toate ţările din ECE. Polonia şi Ungaria au atras deja investiţii mai mari decât nivelul din 2008. Polonia este un lider al investiţiilor în Europa per total, întrucât economia poloneză a fost stimulată de investiţii publice, în timp ce alte ţări se confruntau cu procesul de consolidare fiscală. Investiţiile în Republica Ceha şi Slovacia ar trebui să atingă în 2015/16 nivelurile anterioare crizei, în condiţiile în care îmbunătăţirea sentimentului mediului de afaceri stimulează expansiunea. Cu toate acestea, Croaţia, Slovenia şi România vor avea nevoie de o redresare mai puternică pentru a reveni la nivelurile de investiţii anterioare crizei.
Economiile locale şi transferurile de la UE sunt în prezent principalele surse de finanţare a investiţiilor, în timp ce investiţiile străine directe devin mai puţin importante
Analiştii Erste Group considera că intrările de investiţii străine directe vor avea în următorii ani un rol mai redus în finanţarea investiţiilor în majoritatea ţărilor din ECE. Având în vedere că intrările sub forma investiţiilor străine directe au fost susţinute în mare măsură de programele de privatizare, care sunt în prezent aproape finalizate în multe ţări, analiştii anticipează nivele mai scăzute ale intrărilor de fonduri sub forma investiţiilor străine directe. Doar Croaţia, Şerbia şi Slovenia continua să ofere un oarecare potenţial, în condiţiile în care o serie de proiecte de privatizare sunt în curs de pregătire. Cu toate acestea, ţările din ECE pot beneficia în continuare de acumulări de capital, pe măsură ce rolul investitorilor locali devine mai important pentru dezvoltarea investiţiilor.
IMM-urile din ECE aduc o valoare adăugată pentru economie aproape la fel de mare precum în Germania şi Austria…
Având în vedere că investiţiile interne trec în prezent pe primul plan, dezvoltarea sectorului privat local – în special cel al IMM-urilor – devine şi mai importantă pentru crearea de noi locuri de muncă şi creşterea productivităţii. IMM-urile cu până la 250 de angajaţi contribuie cu aproximativ două treimi din valoarea adăugată totală creată de mediul de afaceri şi până la trei sferturi din numărul total al locurilor de muncă din ECE. IMM-urile din ECE (fără a lua în considerare microintreprinderile) se situează la un nivel similar cu cele din Germania şi Austria din punct de vedere al aportului forţei de muncă şi al valorii adăugate aduse economiei. Totuşi, microintreprinderile cu maxim noua angajaţi, care joacă un rol principal în ECE, au un aport al forţei de muncă mult mai mare decât competitorii mai mari de genul IMM-uri.
…însă au nevoie de un impuls generat de îmbunătăţirea accesului la finanţare şi ameliorarea structurală a mediului de afaceri
„Pentru a impulsiona IMM-urile, este esenţial să existe îmbunătăţiri structurale ale mediului de afaceri – precum reducerea rigidităţii şi costurilor asociate forţei de muncă, creşterea transparentei cadrului legislativ, simplificarea procedurilor administrative şi îmbunătăţirea calităţii forţei de muncă printr-o mai bună educaţie. Aceste aspecte sunt importante mai ales pentru IMM-uri întrucât investiţiile realizate de acestea sunt mai puţin pro-ciclice comparativ cu cele realizate de marile companii. Pentru a intensifica şi sprijini creşterea economiilor locale, guvernele trebuie să încerce să rezolve provocările cu care se confruntă mediul de afaceri, în timp ce IMM-urile şi, în special, microintreprinderile trebuie să-şi îmbunătăţească gradul de profesionalizare pentru a avea acces mai bun la finanţare”, adauga Kotian.
Ţările din ECE au şansa de a primi între 40 şi 60 miliarde euro, una dintre cele mai mari transe din planul de investiţii Juncker…
O modalitate suplimentară de revigorare a investiţiilor este reprezentată de Planul de investiţii pentru Europa, în valoare de 315 miliarde euro, prezentat de Jean Claude Juncker, Preşedintele Comisiei Europene. Ţările din ECE au transmis deja către CE şi BEI propuneri de proiecte în valoare de 282 miliarde de euro, pe baza cărora Comitetul de Investiţii va desfăşura procesul de selecţie. „Având în vedere că multe dintre proiectele depuse au legătură cu două domenii de prioritate maximă, infrastructura energetică şi economia digitală, cu o probabilitate mare de a fi puse în practică în anii 2015 – 2017, regiunea ECE are şanse mari de a primi o transă de aproximativ 40 – 60 miliarde euro, reprezentând o cincime din întregul pachet de investiţii”, a explicat Kotian. Acest cuantum ar presupune capital în suma de 3-4 miliarde euro din partea Fondului European pentru Investiţii Strategice (FEIS), restul investiţiilor urmând să fie finanţat de către investitori strategici şi privaţi din sectorul financiar. De asemenea, multe guverne ar putea să îşi asume rolul de investitori strategici, iar unele dintre acestea şi-au anunţat deja intenţia de a furniza fonduri suplimentare faţă de FEIS.
În plus faţă de pachetul de investiţii Juncker, ţările din ECE au acces la fonduri europene în valoare de 185 miliarde euro, care sunt disponibile pentru perioada 2014 – 2020. „Per ansamblu, ar trebui să existe finanţare suficientă pentru investiţii care să stimuleze creşterea”, adauga Kotian. Principalul avantaj al Planului Juncker consta în faptul că vizează proiecte care urmăresc crearea unui mediu de afaceri mai competitiv – acestea ar trebui să devină o prioritate politică şi să beneficieze de un regim de finanţare relativ favorabil.
*Raportul Erste Group „Investiţiile în ECE accelerează către o nouă etapă de creştere” include următoarele ţări: Republica Ceha, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Polonia şi Slovenia.
COMMENTS