Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) atrage atenția cu privire la climatul investițional la nivelul sectorului energetic românesc, care se confruntă cu provocări ce pot avea, pe termen lung, un impact negativ asupra securității și competitivității acestui pilon strategic al economiei naționale.
În contextul în care transformările structurale aferente tranziției energetice necesită fluxuri masive de capital, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la semnalele negative care descurajează investițiile, precum blocajele la nivelul legislației primare sau absența unor proceduri transparente, obiective și competitive pentru selecția la nivel național a proiectelor de investiții cu potențial de accesare a instrumentelor financiare europene precum Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Încă din anul 2018, AmCham România a lansat un apel pentru deblocarea cadrului legislativ în vederea stimulării investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice prin asigurarea dreptului investitorilor de a semna contracte bancabile negociate pe termen lung, în afara pieței centralizate. În ciuda aparentei soluționări a acestui blocaj prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 74/2020 care a dispus completarea Articolului 23 din Legea Energiei 123/2012 în vederea instituirii acestui drept pentru noile capacități de producție de energie electrică puse în funcțiune după 1 iunie 2020, constatăm cu îngrijorare că la nivelul Parlamentului această clauză a fost abrogată în proiectul de lege adoptat de Senatul României, aflat la momentul actual pe agenda Camerei Deputaților. Reamintim că asigurarea acestui drept tuturor participanților la piața de energie electrică și fără îngrădiri legislative reprezintă, în fapt, o obligație în sensul alinierii și corelării legislației primare cu prevederile Regulamentului (UE) 943/2019 privind piața internă de energie electrică, obligatorii și direct aplicabile deja de la 1 ianuarie 2020.
AmCham, în nume propriu, și alături de reprezentanții mediului de afaceri reuniți la nivelul Coaliției pentru Dezvoltarea României, reiterează mesajul că încercările de remediere a acestui blocaj prin modificări ale cadrului de reglementare secundar sau prin platforme de tranzacționare pe piețe centralizate nu sunt suficiente pentru a oferi un cadru predictibil și atractiv pentru investitorii și finanțatorii privați. Astfel se explică diminuarea dramatică a investițiilor în capacitățile de generare a energiei electrice în ultimii 9 ani, în timp ce perspectivele pentru materializarea proiectelor în timp nu sunt foarte optimiste – de exemplu, proiectele declarate prioritare în propunerea de strategie energetică necesită peste 5 ani între momentul deciziei de investire și momentul punerii în funcțiune.
În absența unor măsuri reale, consecința pe termen mediu va fi o capacitate de generare instalată insuficientă, cu impact direct asupra securității energetice a României. În perspectiva imediată, un prim pas în această direcție este reintroducerea în legea de aprobare a OUG 74/2020 a posibilității de a încheia contracte bancabile negociate pe termen lung, în afara pieței centralizate.
Semnalele negative privind climatul investițional la nivelul sectorului energetic românesc au fost amplificate în contextul elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În timp ce salutăm inițiativa României de a avea un program ambițios de reforme și investiții în linie cu imperativele tranziției energetice la nivel național și european, este regretabil faptul că procedura de stabilire a alocărilor curente nu a fost rezultatul unui apel deschis pentru selecția proiectelor de investiții, și mai mult, analiza AmCham relevă deopotrivă îngrijorări cu privire la conformitatea cu normele europene în materie de ajutor de stat. Lipsa unui dialog transparent privind criteriile de alocare a fondurilor disponibile constituie o abatere de la standardele Uniunii Europene și un risc major pentru implementarea sustenabilă și eficientă a PNRR.
AmCham a subliniat în dialogul cu autoritățile faptul că în sectorul privat există proiecte mature pregătite, precum și expertiza și capacitatea de implementare, în vederea atragerii de fonduri europene în domenii cheie pentru tranziția energetică, precum producția de energie din surse regenerabile, rețele inteligente, hidrogen/tehnologii noi, eficiență energetică și nu numai. Apreciem că participarea sectorului privat, în spiritul unui parteneriat onest și constructiv cu mediul public, în procesul de transformare a sectorului energetic românesc alături de dinamizarea, per ansamblu, a investițiilor, poate sprijini eforturile naționale pentru îndeplinirea obiectivelor tranziției energetice.
Viitorul sectorului energetic românesc va depinde, în foarte mare măsură, de existența unui cadru clar, predictibil și transparent care să asigure o evoluție pozitivă a fluxurilor investiționale și accesul nediscriminatoriu pentru toți actorii relevanți, în baza unor criterii transparente, obiective și competitive, care să faciliteze implementarea unor investiții coerente.
COMMENTS