Fluxul net de investiții străine directe (ISD) a scăzut semnificativ anul trecut, până la 6.748 milioane euro (-36,3%) după ce în 2022 atinsese o valoare record (10.587 milioane €), pe fondul temerilor generate de conflictul din Ucraina. Stocul ISD a ajuns la 118.231 milioane €, față de un PIB situat la 285.873 milioane €. Oarecum paradoxal, ponderea în rezultatul economic a scăzut la 36,4% ( de la 37,8% anterior), în contextul în care ritmul de creștere al ISD s-a situat sub cel al avansului PIB, pe fondul unei stabilități remarcabile a cursului de schimb leu/€.
Totodată, fluxul net de investiții directe în străinătate (IDS) ale României a totalizat anul trecut doar 383 milioane euro, de aproximativ trei ori mai mic față de 2022, în timp ce soldul IDS a atins nivelul de 6.595 milioane € (+23,3% față de anul precedent). Țările de Jos (1.764 milioane €), Cipru (1.018 milioane €) și Republica Moldova (460 milioane €) au fost principalele țări de destinație ale acestei categorii de investiții.
În structură, fluxul net de ISD a fost compus din participații la capitalurile proprii ale investitorilor străini în întreprinderile ISD, în valoare de 6.996 milioane € (compuse din aport la capitalul întreprinderilor ISD în valoare de 2.070 milioane € și profit reinvestit de 4.927 milioane €) și instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și companiile din cadrul grupului acestora, în valoare negativă de -248 milioane € (comparativ cu +2 143 milioane €, de unde și influența negativă de aproape două treimi pe suma totală). Aportul la capital și-a majorat cu 11 puncte procentuale contribuția la totalul ISD (+204 milioane euro față de 2022, în termeni nominali).
Repartizarea ISD în funcție de țara investitorului final (țara de rezidență a entității aflate în vârful lanțului de proprietate din cadrul unui grup de societăți, care nu este controlată de nicio altă entitate – ”Ultimate Investing Country”), indică Germania, direct sau prin intermediul unor filiale din țări intermediare, pe prima poziție în rândul țărilor care au investit în România.
Cu un sold total de 17.100 milioane € (14,5% din total ISD, în scădere cu 0,5 pp), Germania este urmată de Austria (13.871 milioane €, 11,7%), Franța (12.917 milioane €, 11%), SUA (8.232 milioane €, 7%), Țările de Jos (6.885 milioane €, 5,8%), Italia (6.246 milioane €, 5,4%, de la 7,8% anterior, după vânzarea unor active substanțiale, -23,4% nominal), și Grecia (4.207 milioane €). Foarte interesant, între țările de rezidență a investitorilor finali cu volum ridicat de ISD apare, pe poziția a șaptea, chiar România, cu o sumă de 3.920 milioane €. Acest fapt se explică prin investițiile străine directe pe care rezidenții le-au realizat în propria țară prin intermediul unor filiale înregistrate în străinătate (fenomen de ”round tripping”).
Strict formal, imaginea diferă dacă se iau în calcul principalele țări prin care capitalul străin a intrat în România (investitorul imediat). Aici apar Țările de Jos (20,5 la sută din soldul total al ISD), Germania (12,6 la sută), Austria (12,4 la sută), Franța (7,3 la sută), Cipru (6,8 la sută) și Italia (5,6 la sută). Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului direct a cel puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor ISD din România.
În ceea ce privește veniturile obținute din ISD, acestea au urcat anul trecut până la 11.865 milioane €, valoare în scădere cu 6,7% față de 2022 și aproximativ dublă față de cele din intervalul 2017 – 2020. Veniturile nete obținute din paticipații la capitalurile proprii au însumat 10.764 milioane € (-10,3%), iar diferența de 1.101 milioane euro net (+53,5%) a provenit din dobânzi, susținute de menținerea ratelor dobânzii la nivel global la maximele ultimilor ani în principalele țări de proveniență a capitalurilor, în special în zona euro.
Analiza seriilor de date privind veniturile din ISD realizate de nerezidenți și fluxul net de ISD în perioada 2013-2023 evidențiază faptul că în ultimul an s-a înregistrat cea mai mare diferență între cei doi indicatori (5.117 milioane €), de 2,4 ori mai mult comparativ cu anul 2022.
Scăderea investițiilor în raport cu veniturile obținute evidențiază faptul că societățile ISD reinvestesc profiturile obținute într-un procent mai redus în țară, diferența fiind transferată nerezidenților. Acest comportament afectează ponderea fluxului ISD în finanțarea contului curent, România fiind nevoită să identifice alte surse de finanțare, cu impact asupra datoriei externe.
Per total, profiturile obținute din plasamentele străine în România au reprezentat 3,65% din rezultatul economic de anul trecut în pofida scăderii importante a fluxurilor de capital. Toate aceste corelații ar trebui să dea foarte serios de gândit pentru derularea ulterioară a politicilor economice, atât din perspectiva dimensiunii deficitelor externe cât și a din cea a deficitului bugetar cronic.
COMMENTS