Pe lângă obişnuitele modificări fiscale, luna aprilie a adus o altă modificare, de ordine financiară, care urmează să aibă un impact destul de puternic asupra contribuabililor, în sensul că aceştia vor trebui să se pună la curent cu noutăţile aduse de Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată („Legea nr. 70/2015”). Pentru a veni în întâmpinarea acestora, vă prezentăm mai jos o sinteză a principalelor reguli introduse privind plăţile şi încasările în numerar, precum şi a potenţialelor efecte pe care aceste reguli le vor avea asupra activităţii contribuabililor.
Noile prevederi introduse de Legea nr. 70/2015 preiau din Ordonanţa 15/1996 nivelul plafoanelor zilnice pentru plăţile şi încasările în numerar efectuate de persoanele juridice, însă aduc şi alte elemente de noutate, printre care cea mai importantă este faptul că aceste plafoane se extind de la încasările şi plăţile efectuate numai între persoane juridice la cele efectuate de la şi către oricare dintre următoarele categorii de persoane: persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică. De asemenea, printre altele, Legea nr. 70/2015 plafonează şi încasările şi plăţile în numerar pentru tranzacţiile efectuate între persoane fizice la 50.000 lei/tranzacţie/zi.
Conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar de la şi către persoane fizice, reprezentând dividende, cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la/către o persoană. Acest plafon este valabil pentru fiecare casierie în parte.
Cât priveşte încasările şi plăţile în numerar efectuate de la persoanele juridice şi celelalte categorii de persoane menţionate mai sus, prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 specifică faptul că încasările de la acestea pot fi efectuate în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o astfel de persoană2, în timp ce plăţile trebuie să se limiteze la plafonul zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total 10.000 lei/zi. Acest plafon este valabil pentru fiecare casierie în parte.
Plafonarea zilnică trebuie de asemenea urmărită şi pentru fiecare casierie în parte. Deci, dacă există o singură casierie pentru toate casele de marcat unde sunt încasate vânzările făcute către clienţii persoane fizice (aşa cum este situaţia magazinelor de tip cash & carry, a hypermarketurilor, a supermarketurilor, a magazinelor care vând produse de masă – de bricolaj, de mobilă etc.), plafonul zilnic trebuie urmărit constant la nivelul întregii casierii.
De aceea, este importantă identificarea unei modalităţi prin care contribuabilii să poată verifica faptul că o persoană fizică nu plăteşte în numerar la case diferite bunurile sau serviciile achiziţionate, într-o sumă mai mare decât plafonul zilnic maxim (pot exista situaţii în care o persoană fizică poate face două sau mai multe tranzacţii de la mai multe case ale aceluiaşi magazin, în cursul aceleiaşi zile, care să depăşească plafonul zilnic maxim, fără ca angajaţii care se ocupă de încasarea contravalorii bunurilor vândute să ştie că acelaşi client a mai achiziţionat şi de la o altă casă bunuri sau servicii, şi tot în numerar).
Pe de altă parte, Legea nr. 70/2015 nu conţine prevederi care să precizeze obligaţiile legale ale societăţilor cu privire la implementarea unor controale interne care să asigure faptul că plafonul zilnic maxim este respectat (mai ales atunci când unei casierii îi sunt aferente mai multe case de marcat). Totuşi, în vederea evitării unor potenţiale abuzuri de la inspectorii antifraudă, recomandăm identificarea şi implementarea unor astfel de controale.
În ceea ce priveşte impactul negativ al Legii nr. 70/2015, considerăm că cel mai dificil va fi pentru toţi ceilalţi agenţi economici, care, până la adoptarea acestei Legi, nu trebuiau să-şi încadreze plăţile sau încasările în numerar în plafoanele zilnice aplicabile până acum doar tranzacţiilor între persoanele juridice. Astfel, deşi în marile centre urbane probabil că majoritatea dintre aceştia deja folosesc într-o proporţie foarte mare instrumentele de plată fără numerar, constrânşi fiind şi de solicitările venite în acest sens din partea propriilor clienţi şi parteneri de afaceri, cei mai afectaţi vor fi micii întreprinzători care îşi desfaşoară activitatea în zone în care plăţile în numerar sunt încă preferate celor prin transfer bancar sau prin card (în zona rurală sau în oraşele mici, acolo unde lumea are mai multă încredere în utilizarea numerarului sau pur şi simplu le este mai facilă utilizarea numerarului – pensia/şomajul/salariul sunt primite în numerar, cumpărăturile sunt făcute preponderent „pe datorie”).
Un exemplu elocvent în acest sens ar fi întreprinderile familiale sau individuale care îşi desfăşoară activitatea într-un sat unde toate încasările de la clienţi sunt în numerar, iar aprovizionarea se face lunar dintr-un centru cash&carry – întrucât plăţile în numerar către astfel de centre sunt limitate la 10.000 lei pe zi, ar putea exista situaţii în care respectivele întreprinderi vor fi nevoite să aleagă între a merge în zile succesive într-un astfel de magazin pentru a se aproviziona şi pentru a face plata cu banii încasaţi în casă, sau a-şi deschide un cont bancar pentru a-şi depune încasările, urmând ca apoi plata mărfurilor achiziţionate să se facă prin intermediul cardului. Acest lucru ar implica însă, pe lângă partea administrativă legată de deschiderea unui cont bancar, şi menţinerea ulterioară a relaţiei cu reprezentanţii băncii, şi costuri suplimentare pentru întreprindere generate de comisioanele de întreţinere a contului sau cele aferente tranzacţiilor desfăşurate de societatea respectivă.
Concluzionând, noul act normativ care reglementează tranzacţiile în numerar introduce în principiu nişte reguli mai clar definite cu privire la limitarea plăţilor şi încasărilor în numerar în care sunt implicaţi diverşi agenţi economici, care în principiu ar trebui să vină în ajutorul contribuabililor corecţi în eventualitatea unor controale fiscale (întrucât este mult mai dificil de ascuns unele tranzacţii fără natură economică în cazul utilizării transferurilor bancare decât în situaţia în care plata se face cash). În acelaşi timp, există încă prevederi (îndeosebi cele referitoare la plafonarea încasărilor şi plăţilor în numerar de la persoanele fizice) care pot fi îmbunătăţite considerabil, pentru că în acest moment dau naştere multor semne de întrebare.
COMMENTS