„România își propune menținerea unui mix energetic diversificat la orizontul anului 2030, ținând cont deopotrivă de obiectivul de decarbonare al sistemului energetic, precum și de asigurarea flexibilității și adecvanței acestuia.
În conexiune cu obiectivul de asigurare a unui mix energetic diversificat, România își propune să înlocuiască capacitățile de producție de energie electrică pe combustibili fosili solizi cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse, să crească capacitatea instalată din surse regenerabile de energie (eoliană, solară și hidro), precum și capacitățile nucleare.
Menținerea unui mix energetic bazat pe utilizarea eficientă a resurselor energetice proprii contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivului de asigurare a securității energetice”, spune Ionuț Micu, Director general la Direcția Generală Ajutor de Stat și Fonduri Europene, Ministerul Energiei.
Traversăm, în acest moment, la nivel global, o criză severă în sectorul energetic, fără precedent în acest secol: cum se poziționează România în contextul regional?
România, ca parte semnatară a convenţiilor la nivel mondial privind mediul şi schimbările climatice, trebuie să-şi continue parcursul asumat. O motivaţie suplimentară este dată de actualul context geopolitic, care trebuie să accelereze demersurile de independență energetică prin creştereacapacităţilor de producţie de energie regenerabilă şi utilizarea hidrogenului în amestec cu gazul, ca măsură de tranziţie.
Ce soluții avem pentru a găsi ieșirea din această criză energetică? Cum ne putem asigura securitatea energetică atât de dorită și necesară?
Soluţiile sunt cunoscute, fiind investiţii asigurate prin PNRR şi Fond pentru modernizare. Toate reformele şiinvestiţiile prevăzute în PNRR şi avute în vedere în noul instrument – REPOWER EU – vizează finanţarea proiectelor al căror obiectiv final este energia verde şi independența energetică.
Ce probabilitate de îndeplinire are ținta de a introduce rapid în circuit capacități de producție de 1000 MwH?
În prezent este în desfăşurare un apel de proiecte de producere energie din RES de 950 MW din PNRR. Ţinând cont de interesul deosebit de mare pentru aceasta investiţie, considerăm căţinta de creştere a capacităţii de producţie până în Q2 2024 cu aproape 1000 MW este tangibilă.
Sunt mulți experți care avertizează că nu e suficient să crești capacitățile de producție dacă nu ai oameni care să le opereze. Se vorbește de un necesar de 30-50.000 de oameni în domeniu, până în 2030. Ce putem face pentru a-i avea (fizic și la nivelul de calificare necesar)?
Nivelul de expertiză nu poate fi construit „peste noapte”, însă etape de dezvoltare, prin menthoring, stimulare financiară, crearea condiţiilor de lucru într-un climat profesional şi echilibrat sunt premise de dezvoltare a unei echipe de profesionişti. În egală măsură, trebuie schimbate anumite culturi instituţionale ce nu-şi mai au locul în administraţia publică prezentă, precum şi unele aspecte atât în procesul de selecţie a personalului, cât şi în emiterea calificativelor funcţionarilor publici.Dacă ne uităm la calificativele primite de corpul funcţionarilor publici din ultimii ani, reiese că nimic nu ar trebui schimbat din această perspectivă, ceea ce este, evident, un lucru fals. Aş vedea o mai strânsă legătură a experţilor din administraţie cu mediul academic, relaţionară, ce este benefică ambelor părţi.
Cum este posibilă atenuarea creșterii prețurilor în domeniul energiei prin echilibrarea raportului cerere – ofertă?
Reluarea activității la nivel global, în contextul post-pandemic, pe măsura ridicării restricțiilor impuse de pandemie și a redeschiderii complete a economiilor, a generat creșterea semnificativă a cererii pentru gaze naturale, atât pentru generarea de energie electrică, cât și în scopuri industriale, fapt concretizat în creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie.
Echilibrarea raportului cerere – ofertă, ca măsură necesară pentru combaterea volatilității prețurilor și stabilizarea acestora în sectorul energetic, se poate realiza prin adoptarea de măsuri adecvate și coerente, centrate pe dezvoltarea sustenabilă a bazei naționale de resurse energetice primare (inclusiv a celor din Marea Neagră), a construcției de noi capacități de producție a energiei electrice și a consolidării/modernizării infrastructurii de distribuție și transport, inclusiv a celei de interconectare.
În acest context, subliniem importanța recentelor modificări ale cadrului legal aplicabil operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshoreşionshore de adâncime, respectiv Legea nr. 157/2022, act normativ care vizează, în primul rând, asigurarea securității energetice a României prin exploatarea gazelor din Marea Neagră.
Totodată, astfel cum rezultă şi din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, una dintre măsurile avute în vedere pentru echilibrarea raportului cerere – ofertă o constituie creșterea capacității instalate cu aproximativ 35% în 2030 față de 2020, datorită instalării noilor capacități de energie eoliană (de 2.302 MW până în 2030) și solară (de 3.692 MW până în 2030), fapt care va determina o creștere a producției interne de energie, asigurând astfel un grad de independență energetică mai ridicat.
Avem bani la dispoziție pentru finanțare prin PNRR și Fondul de Modernizare: avem și proiecte eligibile, într-un stadiu suficient de avansat pentru a putea atrage fondurile, ținând cont de faptul că termenul în care trebuie să ne încadrăm este unul destul de scurt?
În cadrul întâlnirilor şicomunicărilor avute cu asociaţiile profesionale, Ministerul Energiei a transmis mesajul ferm de pregătire a proiectelor şi a structurilor de implementare de către aplicanţi/beneficiari. Proiectele au nevoie de un ritm şi nivel de pregătire, pentru a evita transferul riscurilor în implementare. Tocmai de aceea, profit de oportunitatea interviului de a sublinia necesitatea alocării de fonduri suficiente pentru pregătirea proiectelor şi crearea/menţinereaforţei de muncă în interiorul companiilor, pentru derularea proiectelor pe măsura finanţării puse la dispoziţie. Cerinţele din ghiduri sunt cele minime din legislaţia europeană şinaţionalăşi invităm toate instituţiile implicate să-şi exprime punctul de vedere în cadrul procesului consultativ. Estimăm unele riscuri în implementare, cauzate în special de simultaneitatea fondurilor de investiţii, ce pune o presiune uriaşă pe producători, afectând întreg lanţul valoric de producţieşi livrare ce se suprapun pe termenele strânse de implementare. Un alt risc general este creştereapreţurilor la materialele de construcţie, ce poate afecta business planurile aplicanţilor.
Cum vedeți viitorul regenerabilelor? Cum putem pune în circuit cât mai multe capacități de producție verzi? Cum putem crește numărul de prosumatori?
Abordarea ME se desfăşoară pe două paliere. Unul de îndreaptă spre finanţarea proiectelor de infrastructură energetică, pentru a crea premisele inserării într-un sistem solid a energiei verzi. Cel de-al doilea se referă la finanţareaproducţiei de noi capacităţi de energie verde, prin apeluri competitive atât pentru producere pentru introducere în SEN, cât şi pentru autoconsum industrial.
Ce investiții sunt necesare pentru a dezvolta rețelele de transport și de distribuție astfel încât să ducem resursele energetice/energia la locul unde e nevoie de ea (la consumatorul final)?
Aşa cum se specifică la răspunsul anterior, o serie de proiecte sunt destinate operatorului naţional de transport şi pentru distribuitorii de energie, pentru consolidarea reţelelor. În acest sens, din Fondul pentru modernizare sunt alocate aproximativ 1.5 mld euro pentru rețelistica electrică, inclusiv smartgridşismartmetering.
Se spune că România beneficiază de un mix energetic echilibrat, față de multe alte state europene: cum arată acum structura de producție și unde trebuie să ajungem la nivelul lui 2030?
Siguranța aprovizionării cu energie din surse interne este un obiectiv primordial pentru asigurarea securității energetice naționale. România își propune menținerea unui mix energetic diversificat la orizontul anului 2030, ținând cont deopotrivă de obiectivul de decarbonare al sistemului energetic, precum și de asigurarea flexibilității și adecvanței acestuia.
În conexiune cu obiectivul de asigurare a unui mix energetic diversificat, România își propune să înlocuiască capacitățile de producție de energie electrică pe combustibili fosili solizi cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse, să crească capacitatea instalată din surse regenerabile de energie (eoliană, solară și hidro), precum și capacitățile nucleare.
Menținerea unui mix energetic bazat pe utilizarea eficientă a resurselor energetice proprii contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivului de asigurare a securității energetice.
În acest scop, la nivelul unor state membre UE, a fost implementat un mecanism de piață – Contractul pentru Diferență (CfD), ca modalitate de încurajare a investițiilor în capacități energetice noi, bazate pe tehnologii curate pentru atingerea țintelor de reducere a emisiilor în condiții de eficiență economică prin asigurarea unui climat investițional stabil și predictibil pentru investitori. Se are în vedere introducerea mecanismului CfDşi la nivelul sectorului energetic românesc, ca instrument necesar dezvoltării investiţiilor și diminuării riscurilor pentru investitorii în tehnologii cu emisii reduse de carbon.
CfD are drept consecință stabilizarea veniturilor pentru producători, la un nivel de preț fix cunoscut sub numele de „preț de exercitare”, acesta reprezentând, la nivel general, prețul final pe MWh pe care investitorul îl va obține ca urmare aaplicării CfD. Prețul de exercitare este un preț al energiei electrice care reflectă costul investiției într-oanumită tehnologie și este stabilit, în general, în urma licitațiilor derulate pentru acordarea sprijinului de tipul CfD sau prin negociere directă, în cazul unor proiecte unice (ex: proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă).
Ce rol trebuie atribuit sistemului energetic într-un Plan de Țară al României pe următorii 25-30 de ani?
Suma aspectelor sensibile şi de o importanță strategică enunţate în acest material conduce la poziţionarea sistemului energetic la cel mai înalt nivel strategic.
COMMENTS